Ciupureanu Dan

În cel mai frumos sat, pe cea mai îndepărtată planetă din galaxie, trăia un băiețel care se numea Lucas. Nu demult, Lucas împlinise patru anișori. El avea o grămadă de jucării, însă nu prea se

Visul cu mama Visam că se abrogase legea tăcerii. Ei, și? A întrebat un câine mai mult ca pentru sine. Bursa îmi schimba pozițiile de dormit. Câțiva demoni de la intrare învârteau

Aceste poeme s-au născut din starea de vinovăție pentru "lipsa" de comunicare cu cei din familie. Am gândit un dialog cu fiecare în parte, așa cum le-aș vorbi dacă nu aș mai fi, așa cum le-aș vorbi

fetița care târa o păpușă nu plângea niciodată   avea un carnețel în care trăgea linii când se uita spre cer și câte un vapor trecea pe deasupra ei fetița care târa o păpușă era foarte

într-o zi mi-am dat seama că distanța dintre două puncte este opusă forței de atracție dintre ele așa că am plecat la capătul pământului să aflu cum este viața fără atracția dintre noi și-am

nu știu cum să-ți zic ca să nu te supăr am încercat cu alcool cu poezie am încercat și prin muncă să uit de mine dar mereu revin la începuturi când nu aveam și nu știam să fac nimic și lumea mi

tablourile fugeau din imagine chiar dacă mișcam imaginea în sensul urmelor de pe perete camera se inunda cu culori în ulei și mă rostogoleam mă priveam în oglindă și ori de câte ori încercam să

simpatia pentru orori cred că vine din lipsa mamei ca și dragostea pe care ți-o port într-un mod obsedant citisem undeva că tipul acesta de oameni caută latura maternă în persoana iubită și

când îți puneam muzică la telefon iar maică-ta ne asculta la celălalt telefon și fredona încet?

AUTISTUL PERSONAJE: ION (12-13 ani) CRISTINA (30-35 ani) OVIDIU (40-45 ani) BEATRICE (35-40 ani) ANA (15-16 ani) SCENA: Se petrece într-o bucătărie spațioasă, modernă. Cele cinci persoane

Bună ziua! Vă semnalez apariția romanului meu "Omar și diavolii" la Editura Polirom în foarte scurt timp. Iată un fragment: "De-o săptămână mâncăm parizer și ouă prăjite. Tata nu m-a mai trimis

străzile de piatră luceau în lumina lunii unii își păstraseră umbrelele desfăcute întru solidaritate cu cei care nu au adăpost becuri care se sting odată cu pașii mei ce mă poartă în inima

dragă ali, mai știi când m-ai întrebat cum e să fii în comă și am tras perdeaua iar soarele ne-a lovit peste fețe cu lumina lui apoi ți-am spus să închizi ochii și te-am întrebat ce-ți

dragă ali, nu am înțeles niciodată sensul cuvântului distopie de câte ori veneam pe la tine eram beat și-ți vorbeam despre diferența dintre extrema dreaptă și cea stângă chiar dacă eram oarecum

dacă cineva i-ar fi zis lui ali că boala lui nu este decât un viermișor care îți halește organele ar fi adăugat un smile în jurnalul său în care specifica foarte clar cui să-i încredițăm

hei, mi-am amintit când stăteai în fiecare noapte la geam și urmăreai stele căzătoare - la fiecare stea îți trăgeai câte o linie cu lama pe mână mi-am amintit și când ai aruncat felia de pateu

E șapte fără zece dimineața, se aude ușa de la intrare - sunt singur - mama și tata au plecat la serviciu. Sunt singur și mi-e urât în casă - mi-e frică - mă îmbrac repede, mă uit pe geam să mă

cădea din cer - eram închis într-un sanatoriu și nimic nu era mai nobil ca lipsa de compasiune. Se spune că dacă ești mort și vezi aceleași lucruri pe care le vedeai viu, ai murit în zadar -

în mintea demonului din mintea mea "o iau razna" repeta demonul în mintea mea și nu mă opream și-i cântam în minte și el plângea în mintea mea și eu cântam și mai tare în mintea lui și dintr-o

de cum intru în bar maria să-mi zică "ai primit o scrisoare aici la noi" și eu să mă mir și s-o întreb "păi cum așa? cine putea să-mi trimită mie scrisoare?" iar maria să zică "ai primit o

au gustul mării oftează și sughiță -și dă părul la o parte cu gesturi de fetiță la pieptul meu se-mpinge și se cuibărește se zbate și adoarme oftând dumnezeiește

era îndrăgostit de-o moartă din alt cimitir cea care-l plângea pe mort o plângea și pe moartă mortul îi duse flori moartei și află că tânăra se contrazicea în confesiuni moartei îi povestea