E gerul de iarnă apus.
E crivățul falnic răpus.
Sunt frunzele verzi,
Nasc iepele iezi
Și soarele râde de sus.
Și-i soare și-s florile mii
Pe verzile-ntinse câmpii.
Frunzișu’ e-n joc,
Că-i
Bătrânele menhire ce-nalță-a noastră soartă,
Adulmecă-ntre ele miresme de sperantă,
La mâna lor de faur, ei cresc în toleranță
Ambițiile de mâine, legând toartă de toartă.
Știrbit de
Milenii-n făurire încremenesc în timpu-mi,
Eonii rând pe rânduri se sparg în bucățele,
În întuneric, mieii zbiară a tăcere...
Nori negri năpădi-vor din toate-a mele simțuri!
Hrănesc, în
Viață!
Te scrutez, în mormânt,
cu priviri și te văd
și-ți zâmbesc și mă văd
că-ți zâmbesc și mă iert
și-ți zâmbesc,
te iubesc!
și te văd și te-aștept
să te iert, să te-accept
să mă
Durere
Noapte i’învaluie vorbele (g)rele...
Cu totu’n beție’insomniacă se’afundă,
Colapsul și moartea l’așteaptă din serile
când ruptura de limpede ii e
Voce: Vlad&Robert
Muzică și versuri: Chitara și Camera de cămin
România e o țară!
Azi am întâlnit o curvă care voia să moară
România e o țară!
Dar, daca
~La perete~
Decor initial:
- El in dreapta scenei pe un scaun inalt de bar, in fata unei oglinzi inalte cu o chitara in mana;
- Ea, in stanga scenei, intinsa pe jos sub un perete lat pe care
Dimineti de-a zatul verde
Ziar 29.03.05
03:42
M-a lovit brusc, fara posibilitatea de a-mi intra in garda...
Amintirea unui fost alter ego pe care nu-l mai stiu de mult. Avea obiceiul hazliu
Incerc un gand neputincios s-ascund in frageda hartie...
Am obosit sa-ti caut buzele firave printre vise
Mi-acopar trista fericire cu nori grei de nimicnicie
Si te las sa-ti pierzi nemurirea in
Constructii luminate, crescute in trufie,
Nimicnicii de piatra in forme fara fond,
Aruncatori de bat in jumatati de cot,
Lucesc a intuneric in falsa simfonie.
La noi pe musuroaie, sub sceptre
Decor initial: Un bar, 3 mese, muzica de fundal e jazz usor, pian sau trompeta.
La o masa stau Luca si Iacob. Joaca sah, Iacob bea bere, Luca bea cafea. Amandoi fumeaza.
La a doua masa sunt
Au dispărut femeile frumoase…
Cu zâmbetul lor veșted și suflet tot mai rece,
Au dispărut femeile frumoase…
Și nu e locul tău să-ntrebi de ce.
Erau cândva femeile frumoase…
Dianele cu inimi de
Ochi dupa ochi obosit alearga in oglinda alb rozalie. Obosesti cand mergi pe varfuri prea mult... usor, usor, incepi sa uiti cum se simtea podeaua pe toata talpa. Cand esti reinzestrat cu permisiunea
Fir de-a ghemului lumină,
Chip cioplit agață-n pânză.
Mâna în culori de brânză
Printre fire forme-ntină,
Pe războiu-ntins le țese,
Nopți lungite printre stele,
De-și îmbibă viața-n
Ingana-mi buze moi de-apus de soare-n toamna,
pe culmi mai albe-a fruntii visatoare..
Si-alearga-n calea-mi neagra nepatata
din umbra-n umbra-n nor de fum, ametitoare
Si-n muzica, cu dans si
Eram…
Un zambet, un sarut
O imbratisare, o idee
Erai…
O privire, o dorinta
Un parfum, o mangaiere
Era...
O soapta, o iubire
Un vis, un basm, rai
A fost...
O noapte, un tren
O
În vale, sub codru de fag,
Pârâul aleargă pribeag
Și-n albie se toarnă
Și pietre răstoarnă
Și malu-l așează șirag.
Și-n cale auzi cum zorește,
Frunzișu-n picioare-i trosnește,
Olarul bătrân
Somn
Aaaaaaa… cat de obosit sunt! O cada, o cada! Regatul meu pentru o cada! Ce cliseu! Cat imi place! Cat mi-ar placea o cada calda...
Inot printre baloane de sampon, capul imi scapa pe sub