Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul
Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul Lumina ne-a dus în eroare, cu raze pale ivite de sub scoici Purtam costumul de baie pe dedesubt cu speranța că o dată și-o dată o să învăț Să înot Nu-mi
CCCiobanu Claudiacelui care-mi scrie
cineva îmi scrie fusta plisată rotindu-se în jurul tău mâna cu unghia crăpată care se desprinde de mâna ta ca să-ți arate luna gândul de ați vorbi despre constelații și renunțarea din motiv de
CCCiobanu ClaudiaÎn toate astea mai e un pic de lumină
În diminețile în care nu mai merg la școală, Nu-mi mai îndes manualele și caietele pre-liniate în geantă Nu-mi mai dau ochii cu dermatograf Și nu-mi mai pun blugii cu talie joasă și tricoul cu
CCCiobanu ClaudiaAm
Ar fi o casă împrejmuită de sârme cu rufe albe Vântul le-ar ridica în jete și țesătura ar ondula nisipul Tălpile noastre ar avea urme de pulbere anti-alunecare Ne-am pune aripi unul altuia cu
CCCiobanu ClaudiaTresărire
Ochii îi închid Mi-i cobor deasupra buzei În mijlocul gâtului întins Pe clavicule Până în piept Întorc globurile oculare Făcute din zahăr și mentă Spre interior Acolo cântă canari Cu
CCCiobanu ClaudiaÎn loc
Credeam că pot să încap în costumele tale vechi În paltonul de stofă agățat în odaie Ca un om impozant Cu batistă albă La piept. Credeam că pot să încap În magazia ta fără ferestre Printre
CCCiobanu ClaudiaOlarii
Am mâinile uscate Ca niște coji de pere Într-un coș de nuiele Despletit la toartă Am gânduri departe Cu tine de mână Tu-mi faci cea mai bună Pădure să-alerg Arunci smocuri de brazi Ghinde
CCCiobanu ClaudiaAșteptări
Aștept des. Mi se pare că aud uși deschizându-se, pași venind spre mine, mâini care mă îmbrățișează când dorm. Aștept o cană de ceai când nu mă simt prea bine, să fie vasele spălate în
CCCiobanu ClaudiaMopul și găleata
Femeile aruncă apele murdare, se scurg prin rotițe de metal, sub clădirea albă, trec în canalizare. Femeile își prind părul cu elastice rărite la capete Râd și povestesc despre copiii
CCCiobanu ClaudiaMamele
Ciudate sunt mamele când au fiicele lor. Sunt doar ale lor, renunțând la ele însele Niște ferestre la vagonul de dormit, ca să vezi tu picăturile de apă De aproape. Numele nu mai contează, sunt
CCCiobanu Claudiatablou de agățat în baie
Plutesc. Florile de nufăr din plastic o cadă-dovadă că spumantul n-are Nici un efect. Mă-ntreb cum să intensific culorile, cum să strecor o lumină pe sub ușă cum să dau acestui tablou
CCCiobanu ClaudiaVoință
Memoria unui anumit tip de pește Nu oricare. Unul cu rămășițe de celule pulmonare În cerc, în cerc, uite cum dă din aripioare Așa. Lasă-ți capul peste acvariu Și privește în irișii lui
CCCiobanu Claudiaîntrebare
Pălăvrăgim despre soartă cu picioarele atârnând pe acoperișul unui bloc am căzut de acord că ne plac tricourile dungate cu buzunărașe în față în care nu încape nici mai mult nici mai puțin decât o
CCCiobanu Claudiadacă m-ai întreba
Dacă m-ai întreba din când în când cum mă simt Poate am realiza că semănăm destul de bine. Nici mie, nici ție nu ne place să plângem, dacă plânsul nu-i de fericire. Nu ne place să stăm
CCCiobanu Claudiarăpănoasă
Delicatețea și dezgustul, doi D sub formă de statui de femei Pe bulevardul principal din orașul Bărbaților. Azi e mai călduț afară și ne-am hotărât să ne lăsăm puful subțiorii să transpire ca
CCCiobanu Claudiamonotonie
-Uite-mă! Sunt aici! Nu mai sunt! Cucu-bau! Hei! Uite-mă, sunt aici, Nu mai sunt, nu mai sunt. -Ba ești, pot să te văd în oglindă, îți văd sânii cum dau pe afară din cămașa de noapte, lăsă
CCCiobanu ClaudiaTe-aș lua cu mine
Te-aș lua cu mine într-un vas de porțelan albastru Să ne rostogolim în el ca două zaruri într-o pălărie Să ne prindem de șireturile verzui de la tenișii Pe care i-am purtat astă vară când fugeam
CCCiobanu Claudiapre(simțire)
Să punem puțin polen pe-o aripă de albină și să ne urcăm pe-un deal să vedem cerul mai de-aproape! Să facem ce? Să ne prefacem că suntem doi astronauți Care-au uitat drumul spre casă și care
CCCiobanu ClaudiaMi-ar plăcea
Ea stânge în mână un buchet de măceșe Respiră din ce în ce mai rar și-ți șoptește la ureche -Uite, geamurile au transpirat, miroase a gălbenele Umbrele fac iepurași și mi-e groaznic de dor de
CCCiobanu ClaudiaMoartea unei vrăjitoare
Ea arde ca un butuc de copac singur Tăiat de trei bărbați cu salopete. Are încheieturile murdare și ochii vineții. Ea are dreptate: nimic nu e mai rău pe lume Decât omul cu chipul împăienjenit
CCCiobanu ClaudiaLiniște
Influența galbenă a umbrelor pe fața frunzelor Intră în piele, sub piele Melpomene. Abisul e-un strat colorat, distorsionat De propria imagine din lăuntrul meu. Am visat că nu mai aveam să
CCCiobanu ClaudiaExerciții cu cosițe
Căutam iubirea într-un papuc de casă Jerpelită și-ofilită îmi era o floare-n vază N-așteptam mesaje, nu citeam sonete Mă uitam, sorbind agale dintr-un ceai, fix la perete. Mă vedeam ca-ntr-o
CCCiobanu ClaudiaCe-mi curge prin vene
^Ce-mi curge prin vene? Un lichid roșiatic care m-a făcut să leșin prima dată Când l-am văzut. Era un strop pe degetul arătător Și pac! Am căzut înlăuntrul meu: Un cer iarna, aproape de
CCCiobanu ClaudiaSă bem
A:- Unde s-a ascuns dragostea ta? Z:- Într-o pătlăgea necoaptă În codița ei subțire, sub o vie plină cu struguri acrișori. A:- Aș putea încerca să-ți iau două fire de păr Să clădesc din ele un
CCCiobanu Claudia