Poezie
Olarii
1 min lectură·
Mediu
Am mâinile uscate
Ca niște coji de pere
Într-un coș de nuiele
Despletit la toartă
Am gânduri departe
Cu tine de mână
Tu-mi faci cea mai bună
Pădure să-alerg
Arunci smocuri de brazi
Ghinde ținute de păsări
În gură
Cărări neumblate
Amestecate din ploaie și luturi
Lăsate-n cuptoare
Să coacă pământuri
Mirosuri de crengi luminoase
Se desfac în primăvară
Și iară mă-aduci lângă mine
Și-mi pui mâna pe umărul meu
Lăsându-mă să mă adulmec
Până ce fiecare celulă
Se reașază.
Eu nu văd o altă cale
De-a mă ține întreagă
Picioarele caută pădurea ta
Din nevoia de a alerga
Mereu și mereu spre altcineva.
011.412
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ciobanu Claudia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Ciobanu Claudia. “Olarii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ciobanu-claudia/poezie/14160416/olariiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Alergăm “mereu spre altcineva” şi altceva, spre a descoperi că nu avem apetență la ei şi că alergarea a fost superfluă, deşartă şi zadarnică, de aceea e bine să ne mişcăm rezolut, motivat şi cu determinare înspre sensuri şi obiective.
0