poveste-nepoveste

O poveste care ar vrea să se întâmple ca și cum am avea timp prin timp pentru timp:\"vom lega zilele la ochi\". O altă încântare...

Cu prietenie, Maria

Mie îmi plac neființele care am putea fi. Neființe fantasmagorice și fascinante. Ascult încontinuu Grace Jones \"Libertango\" de ore intregi, http://www.trilulilu.ro/Liviuulf13/3a870a51697b7b, deci am o scuză, și am în minte dansul Emmanuellei Seigner din \"Frantic\". Un film al lui Roman Polanski, magic de la un capăt la altul, deși subiectul e oarecum cotidian.

Așa și cu promisiunea muntelui de aici, de fapt promisiunea unei magii cu pasăre albă, cu un cuib din resturi de vreme, cu zile legate la ochi. Promisiunea că nu vom ști ce fel de ființe suntem, într-un spațiu-simțire în care poezia ca moartea e de tare.

E o poezie-\"nepoveste\" pe care rara Cezara o scrie sub zăpezile magice ale unei ierni promise. Iernile promise sunt cele mai frumoase ierni. Mai ales atunci când rămân și neîntâmplate.

maria, uneori suntem prea ființe ca să mai putem fi magici. e nevoie de puțină poveste.timpul, hmmm...îi dămprea mare importanță. Noi suntem timpul.
călin, m-am născut iarna. uneori simt că în sîngele meu e doar iarnă. și multă poveste. ca cea de aici, cu un magician care mi-a dăruit o pasăre albă.într-o neîntîmplare.
ps:am sa caut filmul.eu ascultam marea cînd am scris.
ca o magie să fie iarna voastră promisă,
rara(cu permisiunea ta, călin)

Mi-a plăcut versul cu șchiopătatul liric al lupilor. De fapt tot poemul este construit frumos. La mulți ani și inspirație!

mulțumesc, și ție îți doresc un an plin de povești cu bicuță, un alt magician!!
rara, mai nou așa mi se spune!!!
cu drag,

Mi-a plăcut mult ideea zăpezilor sculptate doar cu gândul, zăpezile Alpilor, ca un loc al posibilului, încărcat cu magie, în care zilele sunt legate la ochi ca la jocul de-a baba oarba și dragostea este pe rând, poezie și moarte.
Să ai un An Nou fericit, cu zăpezi din care să te-ncarci spiritual,
Cami

amplitudine trairilor se revarsa in poem cu darnicie, cuvantul devine plasma care inalata sufletul ii da viata multa viata, patima, nebunie... daruirea este totala... incantatia, puterea interiorizarii, puterea de a inchide in sine iubirea este atat de vizibila... undeva intuiesc un zid care naruindu-se naste un altul atat de inalt atat de inalt... fericire si multa iubire in 2009

vor șchiopăta lupii de atâta foame de noi
ne vom uita până și gustul sângelui
într-o dragoste albă
ne vom fi pe rând
poezie și moarte
poezie și moarte

amplitudine .... desigur ca mai poti adauga un \"a\" ... de asta data ....AAAAAAAAAAA

camelia: mulțumesc pentru comentariul tău generos!un an plin de lumină și multe povești!
3D: uf..cu tine întotdeauna e mai mult decît o poveste. e poezie ceea ce comentezi.nu pot decît să mă bucur și să-ți urez și eu un an încărcat de iubire și........uși spre Dumnezeu!(așa am citit eu undeva, că femeia e o ușă spre Dumnezeu).ps:anastasia e un nume de ...contesă rusă . îmi place
cu drag vouă,
rara

În “dragostea albă” încap poezia și moartea, “o pasăre albă” și albul zăpezii, zile negre și nopți albe, femeia și bărbatul diferiți sau unu-ntraltul, foamea și setea, “gustul sângelui” și gustul sării.

mulțumesc pentru comentariu.un an minunat îți doresc!!
rara