omul care a nimicit un oraș după ce l-a întemeiat
și l-a vopsit în culorile curcubeului
a venit să mă caute
am stat împreună pe fața neumblată a lucrurilor și a fenomenelor rare
vocea –i era
locul meu nu mai era în această lume
coboram în exilul interior
ca pe o pârtie în care schiori diletanți
învață să nu cadă
eu am urmat lui victor hugo și maiakovski
(maiakovski e
o singură dată am fost cel mai fericit muritor de pe fața pământului
cine a învins un imperiu acela îl va și conduce
păstrându-și dreptul la durere ca pe o pradă
cine a blocat o țară tot el o
românia țara mea de mijloc nu a existat niciodată
au existat doar marginile politice foarte la dreapta sau foarte de-a stânga
pentru mine românia profundă înseamnă mircea vulcănescu și petre
e timpul domnule președinte
am ajuns la plinirea vremii
copii migratori ca păsările
și-au luat jucăriile stricate
făcându-și din ele îngeri de sânge
mai ales în orașul de lapte
pe
Am visat că pe strada ta
locuiește un profesor de desen
pe care vrei să-l omori
e un ticălos, ce-i drept, dar pentru această
linie continuă,
semn al vieții fără de moarte
cruță-l! mi-a spus
pe vremea aceea domnul antohi locuia la curtea domnească de la portari
când l-am întâlnit m-a atras ca un magnet și zilele se adunau ca pilitura de fier
în jurul celui care-i pusese pe gânduri
după masada n-ar fi urmat mosadul
șiruri de oameni
înaintași după urmași
după masada nu se mai putea a fi viu
au urmat învățăturile din zohar
&viața curmată a lui ioan-petru culianu
II
ș-apoi ma tante d. nu era de ici de colo
semăna cu greta garbo
de la tinerețe pân’ la bătrânețe
în transsiberian călătoria a decurs fără peripeții
vara
frumusețea upanișadelor
nu a fost întrecută de max müller
eu
nu l-am cunoscut personal
pentru a-l întreba mult mai multe
decât ar fi putut el să-mi răspundă
eu
când aud că prietenii mei
dintre toate necuvântătoarele
numai puiul de zimbru
a fost dintotdeauna al meu
la plinirea vremii când a trebuit să plece
urnindu-și agale menirea
pentru prima dată în dicționarul
în răstimpuri
o forță din vechime
devenise inexplicabilă pentru mine
asistasem de mai multe ori la discuții cu monahi tibetani veniți să contemple focile din viena ne-am împrietenit și
atunci când iubirea nu există
și eu îți spuneam că sufăr
de toate infirmitățile lumii
și de toată nedreptatea
ai strâns din dinți
și ai fi vrut să treci
și peste acest secol al
se făcuse târziu înspre dimineață
nu apucasem să mai cobor de pe catarg
vânturile mi s-au reașezat în palmă
savant în experiența definitivă
a căderii -înspre-moarte
vorbeam despre
ora de întuneric și lumină n-a venit
și eu am iubit-o pe mata hari
nu am plantat niciodată
oarbe speranțe în lumea deșartăciunii
nu-ți fie teamă vei arde pe rugul visat
vei deveni cumințenia
aproape îmi pierdusem
motivația mersului pe valuri
trăiam în lumea comună și în anonimat
vorbind cu vrăbiile
începuseși să te simți vinovată
și mă rugam
să nu ți se întâmple ceva rău
distanța dintre mine și omul nordic
se măsoară în înflorirea anemonelor
dintr-un silogism impur
orice raționament despre felul
în care te-ai îndrăgostit locuind pe un iceberg
este mai
se apropia ora amiezii de primăvară albă și rece
voisem să mă emoționez și am decis să aflu
cum țin mai departe adolescenții lumea în mâini
cum o deschid ca pe-o carte din mesopotamia pe strada
când nichita si adam construiseră cel mai înalt turn al poeziei
nichita uitase să-l iscălească și-n limba română
de aceea de la cazane l-au dus cu grăbire
la cel mai bun prost chirurg din
întotdeauna când am asistat la decapitarea mariei- antoinette
sângele de pe gâtul ei urca prin mine
crinii lui solomon se uscau
fără să mai înflorească
o umbră de câine pe mâna
poporul meu așteaptă crăciunul și nașterea din iesle
știu că oricum m-aș apropia de tine
vei încerca din răsputeri să mă pierzi
ori pentru tine sunt deja pierdut
la mijloc nemaifiind decât o