uurletul lui ghilgameș

îmi chemam liniștea insomniile mele deveniseră arc pentru săgeata lui zenon mă întorceam spre mine însumi trăgând cu arcul înspre pumnul de stele de pe epoleții ofițerilor înnoptați prin grele cârciumi când nu sunt războaie trasul cu arcul înspre o țintă nevăzută rescrie eroica de nimic din afară nu poate fi tulburat beethoven somnul vine târziu pe pământul răsfrânt o dulce rază îl deșteaptă pe ghilgameș nu tobele vestesc urletul uurletul devine tobe omise din cartea a douăsprezecea tăblița în cuneiforme lucioase din biblioteca lui assurbanipal nu s-a spart nu a fost furată & nici înțeleasă victor hugo a spus după napoleon omenirea are vârsta de doi ani îndreptându-se spre înapoi nu înspre mântuirea neamurilor urletul lui ghilgameș în lungiș și-n curmeziș devine cruce imensă prea grea nimic nu o poate clătina & nimeni