Poezie
Puțin după opt
2 min lectură·
Mediu
Înainte să te cunosc mă trezeam la cinci dimineața, beam ness, citeam
Ieșeam din casă puțin după opt, mergeam pe jos, cumpăram un corn
Mă uitam la oameni, fix în ochii lor, ajutam un copil să urce în autobuz
Miroseam crinii de la florăria din colț, câteodată intram în farmacie
După una, după alta, asfaltul avea un miros ars, mașinile se mai ciocneau
Ajungeam la serviciu, în pauză fumam o țigară și beam un espresso
Dintr-un pahar albastru de plastic, îmi schimbam sandalele cu toc și
Plecam liniștită pe același drum, răsfoiam reviste, mă uitam la oameni
Fix în ochii lor, deschideam ușa, puneam umbrela în cuier, mă așezam
Pe canapea, puneam un film online sau mă uitam la tv, vorbeam cu mama
Făceam planuri de weekend, spălam frigiderul, mâncam mere verzi
Noaptea-mi întuneca trupul, încet, încet, de la picioare până la creștet
Norii mă acopereau într-un strat dens, difuz, eram un lichid tulbere care
Curgea în alte lumi, fără organe de simț, fără să mai las urme pe gresie
Doar o verigă dintr-un șirag mult mai mai mare, te-ai lipit de mine
Și ai prelungit fără să vrei acest lanț muntos, locul unde vapoarele se scufundă
Este mai aproape ca niciodată, duc mai departe mâna ta, o prelungesc cât pot
Lângă tine corpul meu se decantează, liniștit, peste noapte, ca o infuzie de ceai
Deschid geamul privesc spre Piața Matache, îți continui mutește șirul de cuvinte
Pe care-l aud fără să vreau ieșind din fruntea ta, fumul de țigară, raze de lumină
Brăzdează pereții, incoerent, apatic, totul pare gol, unități de timp, mulțimi infinite
În mine, în tine, se face iar zi, iar noapte, mi-arunc șira spinării-dâră de grăunțe
Și ies puțin după opt, merg pe jos, cumpăr un corn, cu o noapte lipsă
023225
0
G