Bună dimineața

Azi am găsit pe masă o poezie stricată, viermii colcăiau prin ea, am vrut să o arunc la gunoi, dar cineva din ea striga și cred că eram eu mai acum câteva luni când stăteam la masa de lemn și era ca și cum luam masa cu regi și toate tacâmurile erau aurite și scriam că te aștept și nu pot să mă opun acestui ospăț.

Stai cu mine o noapte, te rog

Și vei găsi în mine femeia pe care o dorești

Vântul va deschide geamurile, perdelele vor flutura

Porumbeii se vor fărâmița în cuvinte fragile, le vom aduna

Le vom pune pe pernă până când se vor trezi din nou

Cumva în alte corpuri și vor putea zbura și mai sus și mai sus

Ai fi ca la casa părinților, va mirosi a pâine caldă

Și laptele din cană se va vărsa pe foile în pârg

Dintr-o dată voi fi ști să-ți hrănesc fanteziile

Lângă tine voi crește neobișnuit de repede

Îmi poți îndrepta greșelile, mă poți stiliza

Niciodată nu vei ști la ce-ți folosesc așa albă

Cu spuma poeziei pe spate ca și când m-ar fi

Spălat niște zei înainte de întâlnirea cu tine

Vântul va deschide geamurile, perdelele vor flutura

Vom sparge sâmburi de hârtie, cerbii vor veni lângă pat

E chiar super la mine, am un înger proprietar de livezi

Ai să vezi ce vise ne aduce