Poezie
Indoor
1 min lectură·
Mediu
După fiecare întâlnire cu tine cearșaful rămâne imprimat pe pielea ta
Toată ziua îți dau ocol ca unei foi de hârtie gata să m-arunc în gol
Nicăieri niciun om, când pășesc în tine vertebrele îmi fac loc
Își țin răsuflarea, merg prin pagină ca printr-un măr stricat
Îți cunosc toate drumurile și toate ieșirile, convertesc în iubire
Fiecare respirație, nicăieri niciun om, pe celălalt mal al foii
Am șaisprezece ani, hainele căzute, între noi mii de cuvinte
Sunt o ființă liberă cu trupul împrejmuit de tine
Sap, sap, roca e moale, sentimentală, ușor de tâlhărit
După fiecare întâlnire cu tine ceva luminează țărmul
Corpului, ca un far în apropiere de coaste, te cheamă, aici e pământ
Sunt într-o zonă fără semnal și toată lumea e îngrijorată
Sunt într-o zonă fără moarte și toată lumea e îngrijorată
Deodată începe să ningă între piepturile noastre
Între piepturile noastre e un imens loc de joacă
Pentru toți copiii din cartier, hai să facem și noi bulgări de poezie
022.888
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Sorescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Sorescu. “Indoor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/14019131/indoorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSce-mi place
Între piepturile noastre e un imens loc de joacă
Pentru toți copiii din cartier, hai să facem și noi bulgări de poezie
puteau fi și bulgări de hârtie.
ce nu-mi place
ca nu am nicio sansă sa ies din simbolurile mentionate de tine, citind-o separat parca s-ar alege ceva de ea.
Între piepturile noastre e un imens loc de joacă
Pentru toți copiii din cartier, hai să facem și noi bulgări de poezie
puteau fi și bulgări de hârtie.
ce nu-mi place
ca nu am nicio sansă sa ies din simbolurile mentionate de tine, citind-o separat parca s-ar alege ceva de ea.
0
merg prin pagină ca printr-un măr stricat
Sunt o ființă liberă cu trupul împrejmuit de tine
Sap, sap, roca e moale, sentimentală, ușor de tâlhărit
restul nu-mi place, cu mentiunea ca nu-mi place din cauza faptului ca te invarti in jurul acelorasi simboluri - coala alba, singele, carnea, vertebre, piept - faci asocieri extrem de feminine si care n-au plasticitate plus ca mi se par cam chicioase, cam in genul pozelor de le pun multi pe FB. poezia de la reco e cu mult mai buna, chiar surprinzatoare pt mine, cred ca una dintre putinele in care reusesti sa te indepartezi de ceea ce ziceam mai devreme, desi nici macar acolo nu o faci total. eu n-as putea sa citesc mai mult de doua trei poeme din cineva daca peste tot intalnesc aceleasi lucruri.