Camelia Petre

Sorin, ma bucura vizita si veselia ta traita printre randuri. Asa este, m-ai ghicit foarte bine:)
Ajunge cu tristetea, mi-am spus...oare cum ii sta energiei sa se perinde prin suflet? Cred ca bine si sper sa reusesc:)

pentru ca nu va mai iubiti ba ne iubim
demonstrati-ne
...
Hai sa mai
aprindem un curcubeu!

da, mi-a placut, pe ansamblu este frumoasa; o demonstratie a iubirii facuta in fuga...

este la modul=este la moda

Sache, mi-ai adus un zambet...de data asta un pic amar...printre personajele acestea din povesti se strecoara fin realitatea noastra.
Spune-mi ca nu este decat un vis? Spune-mi ca tenesii se poarta si totul este la modul si cosuletul gol si lupul flamand si vanatorul fara sens si fara gand de vanat...se poarta nu? Adica n-am devenit atat de saraci? Sau nu e o devenire, este doar inchipuire? Si atunci ne inchipuim ca cineva trebuie sa fie mai bogat? E un intrus, sigur, caci in padurea asta, \"saraca\" , se mananca doar iahnie si umblam desculti, pe rand.
Mi-a placut textul:)

Ok, batem palma!:)
P.S.era inghetata, nu suc...dar nu-mi amintesc cum m-ai pacalit cu cinstea...dar nu conteaza, de\'ale tineretii vremuri...</i>

Daniel, multumesc, treaba cu simturile e rezolvata...cat despre verzi-amarui si miei, da, este poezia ta:)
Sa ma explic, \"mieii\" imi suna prea dulce; iezii parca-mi suna a bucurie, vorbind fonic...sau ma rog, in viziunea mea...si aici am vrut sa induc bucuria pascala...nu ma intreba cum vine asta:D. Multumesc, Daniel, pentru trecere, comentariu si tot!:)

Cristina, somnule drag, ce-mi faci tu mie! Ok, raspunsul e ok, daca citesti si tu calutii tai de mare

Multumesc Cristina pentru sfat:P si pentru parerea ta, in general...am schimbat cuvantul...fara prea multe simturi;)

Cat despre citit la cenaclu...nu stiu ce sa spun, mai vedem:)

Lore, ce surpriza placuta mi-ai facut! Si ce versuri frumoase mi-ai lasat tu aici!
O sa-mi frang zorile
florile
norii se vor sparge in mii de dimineti
iarna nu ma plange
o sa-mi creasca iarba prin nameti
Multumesc Lore!

Dorina, ma bucur tare mult ca poemul ti-a adus putina lumina in jur, citindu-l...si multumesc de incurajare, am sa continui:)
Sorin, Liviu, va multumesc pentru comentarii... mangaiati de roua si de soare, parem mai frumosi decat ieri. Ma bucur ca va placut:)

Maria, iti multumesc pentru \"urare\" si pentru comentariu:)))...am scos diminetii hilare sper sa nu te superi, dar nu cred ca te superi ca tu esti fata buna:)))
Claudiu, am inteles mesajul tau. Am schimbat titlul, deoarece ideea textului nu a pornit de la acesta, ci a fost invers, altfel, mai bine spus.
Ti-am ascultat sfatul si am schimbat cate ceva si prin poezie. Sper ca este mai bine asa. Multumesc pentru comentariu, te mai astept.

O poezie bine lucrata, iar subiectul ales este tratat cu seriozitate; se simte forta momentului, ca si cum autorul nu este sensibilizat la trairi de genul: sa visam impreuna cerul cu sfere de foc si lei inaripati...ci, acum ori niciodata!

Pe ansamblu e frumoasa. Am o nedumerire pentru primul vers sangerând purpurii sentimente de aramă, adica si sangerand si purpuriu si..., prea mult rosu, e intentionata aceasta accentuare?
Iar finalul imi pare ca inchide imaginea poemului tocmai prin nonsensul exprimarii...ai vrut sa incerci un joc de cuvinte?

Imi place, insa mi se pare un pic fortata strofa a doua, cu explicatii usor banale, furandu-i astfel din aerul de originalitate al intregii poezii.

iti urez si eu bun venit pe site...cu mentiunea ca speranta e cea care te tine in viata, se spune ca moare ultima...eu cred ca niciodata.
In rest aceeasi remarca ca cea facuta de Ioan
Numai bine si la recitire!

Și-atât de mult ne temeam de acceleratul de seară..
anotimp pierdut in seara cu somn rătăcit de iarbă amară
, prin mine era sa uit inelul de apă; imi spune timpul ca si el a uitat ceasul...
Frumoasa poezia:)

tu nu esti hacker, pe mine m-ai convins :), prin naturaletea si \"sinceritatea\" cu care ai relatat faptele tale, tu nu ai nici o vina, nici pentru Bill Gates, nici pentru radioul acela batran; în restul timpului/scrii texte/ciudate/despre/iubire.
Frumos, mi-a placut:)

Pentru textul acesta fascinant, pentru nelipsitul tau simt al umorului, pentru lejeritatea cu care ai scris textul si pentru multe altele, ai primit de la Maria o steluta, de la mine vei primi o sarma, doua...

Buna,
Nu pot decat sa ma minunez ca vuietul meu a ajuns pana la simturile voastre. In parte, fiecare are dreptate.
Alice, ma bucur ca vibrezi primaverii ca si mine, chiar daca ne indreptam catre acelasi loc comun (Adrian), de fiecare data re-nastem(Madalin), si parca mereu altfel, un pic, sau poate nu e vorba decat de un rasunet ciclic.
Cristina, culoarea este repetata intentionat, in locuri si pentru sensuri oarecum diferite, nu vad alte nuante, se apropie foarte tare de interpretarea data de Raluca.
Andrei, ai intuit foarte bine starile mele, nu pot decat sa ma bucur, se simte bine primavara din sufletul meu, vad:), chiar daca e presarata cu viziuni cosmologice (Cosmin), mie imi place sa cotrobai dincolo de simturile fizice...nu stiu daca reusesc, nu am cum sa aflu asta.
Ce observ insa, si ma bucura lucrul asta foarte tare, este ca fiecare a avut cate o imagine reprezentativa pe care a considerat-o salvatoare, probabil ca intr-un fel sau altul va reprezinta (ma rog, exagerand un pic, scuze)...
multumesc pentru trecere si comentariile voastre.

adica ne gazduiesti la vara? da? unde? pe campul cu flori? pe str. salcamului?

Draga Mihai,
expresivitatea acestor versuri, cantul lor nebunesc pentru un ceva, ori cineva care si-a vazut, pret de cateva secunde, toata trainicia prin fata ochilor sai, lupii flamanzi care uita ca viata-i de pret si sfasie carnea si setea de cunoastere la doar douăzecișitrei înapoi/înspre nimic, plus acel strigat surd \"de ce?\", cand constatarea ori rugamintea finala mai are puterea sa spuna un nemeritat/trebuia să fiu/eu...toate acestea mi-au adus un fior de tristete, de durere si cred ca am sa stau o clipa sa-mi revin, sa ma scutur un pic, sa ma reculeg.
Mi-a placut poezia ta, atat mai spun, alte cuvinte sunt de prisos.