Om - munte

Camelia,
Omul nici macar nu mai merita muntele, nu se poate compara cu el in nici un caz. Mi-a placut poezia ta foarte mult, pentru o secunda am sperat ca muntele a uitat tot raul pe care i l-a facut omul, dar apoi mi-am revenit: \"atunci suferă doar pământul;
omul tace\"
Un singur cuvant mi se pare ca nu suna bine:\"își crapă lacrima de trup\". Dar aste e doar parerea mea.
Numai bine, Pasagera

Am avut senzația pentru câteva momente că monitorul s-a transformat in oglindă. Apoi mi-am revenit….Asta e, fiecare om cu vedeniile lui…

Undeva,
o apă își uită trecerea;
în undele sale încremenite
îngerii privesc muntele.

Mi-a placut cum suna \"ruga nu-i trece dincolo
de înălțimea trupului său\".
Eh, daca ne-am asemana cu muntii, oare cum ar fi?

Corina, ma bucura vizita ta nespus de mult:)
Muntele, natura, pamantul care inghite multe, chiar si greselile omului, iarta sau poate ne place noua sa credem ca iarta...
Multumesc pentru sugestie, am sa ma gandesc asupra cuvantului respectiv.
Te mai astept.

Claudiu, in oglinda? tu stii...oricum, nu pot decat sa ma bucur de \"vedenia\" ta si de versurile lasate ca semn al trecerii, ma bucur pentru ca asta inseamna ca undeva, cumva, cuiva, cuvintele mele au trezit o anumita senzatie.
Geta, ce surpiza placuta este mesajul tau! Cred ca daca ne-am asemana cu muntii..cred ca e o intreaga teorie...am fi drepti, bravi, semeti, ca ei...ori am fi munte, si atat!

Nu stiu de ce imi pare foarte simplu versul \"un om sufera in tacere\" , imi da senzatie de poezie de genul \"te iubesc nu ma uita/ vei ramane doar a mea\", titlul spune multe insa poezia lasa de dorit...

Draga George, multumesc de trecere. Pot sa spun, cu mana pe inima, ca orice, dar orice parere, sugestie conteaza pentru mine. Ma intereseaza foarte mult reactia ori senzatia pe care o lasa poezia in general...plus altele...insa acum ma vad nevoita sa te contrazic in legatura cu versul cu pricina, din care eu am inteles ca pe tine te duce cu gandul la manele...aaauuuuuuu, imi pare rau dar daca rupi un vers dintr-un context si il lasi supendat de \"lustra\" probabil ca nu pare mai frumos decat lustra...si ai luat cel mai banal vers...dar mai am si altele care nu sunt banale, parerea mea...dar cel mai mult ma interesa ce ai inteles, ce senzatie, daca a fost, ti-a trezit poezia, daca intelesul pe care am vrut sa-l transmit a fost perceput, si acest lucru nu il iei dintr-un singur vers...
Oricum...abonatul connex nu e...bau...ce e poezia?
George, te mai astept, sincer, sincer:)

Cu alte cuvinte, astept sugestii si pareri in continuare, de orice fel, sper ca nu m-am contrazis aici, insa incerc un alt stil, ceva care sa ma defineasca mai bine si am nevoie de comentariile voastre.

Va multumesc

am uitat sa te rog sa te explici de ce ori unde sau cum ti se pare ca poezia lasa de dorit...mai multe amanunte te rog
mersi:)

Nu cred ca e stilul care te-ar reprezenta... Pe alocuri poezia ta da senzatie de simplitate, insa ideea este interesanta, faci o paralela reusita intre om si munte, totusi lasa de asteptat din ce punct de vedere (?), dupa parerea mea, paralelismul acesta ar fi trebuit facut printr-o metafora continua, ei, uite acesta metafora a ta, pare intrerupta de versuri ca \"un om sufera in tacere\"( \"un munte sufera in tacere\"), este atat de simplu incat intr-adevar ma duce cu gandul la manele, dar nu vreau sa ma intelegi gresit... oricum, orice ai zice eu raman la parerea mea si nu cred ca ma poti face sa mi-o schimb:)

Draga Camelia, mai uitasem sa-ti spun ceva, sper ca parerea mea sa nu te faca razbunatoare, i-am spus odata lui Vasile Munteanu ce nu-mi place in poezia sa si a venit la un text de-al meu ca sa ma faca cu ou si cu otet:)) Mie, de exemplu imi plac asemenea comentarii \"negative\", fiindca din sugestiile care ti se dau incerci sa nu mai repeti greselile data viitoare, daca nu am dreptate atunci cand imi dau cu parerea: \" Eminescu sa ma judece!\" :)

Nu vreau să abuzez de pagina Cameliei (iertare), dar nude este... „oul și oțetul”?!?

Așteptând un răspuns „bărbătesc” la mine sau la tine în pagină,

contrariat,

de obicei, in limbajul chat-ului, semnul \":))\" inseamna \"a rade in hohote\" si daca observi ma sus acest semn a fost pus dupa expresia \"cu ou si cu otet\", deci daca vrei poti s-o consideri o gluma care contine totusi putin adevar:) Sper sa ne ierte Claudia (si nu numai Claudia!!!) ca abuzam de pagina ei:)

George iti promit ca am sa fiu razbunatoare doar in momentul in care n-ai sa mai treci sa-mi lasi comentarii.
Cat despre polemica voastra, am sesizat-o cam de cand ti-am lasat mesaj la poezia ta \"cotidiana\" cu abonatii connex care nu raspund la telefoane si alte secvente gen \"scary movie 4\":)))...te astept oricand si te asigur ca acest comentariu al tau negativ (?) e constructiv pentru mine.
Vasile, nu m-am suparat:), v-am citit poeziile si comentariile voastre; astept cu sufletul la gura continuarea...va urmaresc:)

din pacate continuarea trebuia sa apara deja, insa cred ca editorii nu imi accepta comentariul sau nu sunt la posturi pe la ora asta:)

Buna mea prietena...
...Observ ca esti o persoana destul de iubita pe-aici...
...Sincer:)mie mi-a placut foarte tare poezia ta.
Gasesc atatea imagini frumoase, ca de exemplu:\"ruga nu-i trece dincolo/ de inaltimea trupului sau\"(poate si unde ca TINTA spre care se indreapta ruga OMULUI este chiar DUMNEZEUL din SUFLETUL sau.
Inteleg ca atunci cand se surpa un munte ori ca \"un chip de lut isi crapa lacrima de trup\" doar PAMANTUL isi mai plange creaturile sale cele mai semete:OM-MUNTE.
De ce tace insa OMUL?
Poate tocmai pentru ca \"ruga lui nu-i trece dincolo/de inaltimea trupului sau\"care acum este PAMANT...
...sau oare pentru ca :\"un om sufera-n tacere\"?
...nu stiu...spune-mi tu,te rog.
Numai bine si la recitire.

Draga Cristian, ai intuit foarte bine, aproape ca m-ai lasat pe mine fara alte cuvinte, fara alte explicatii, insa se pare ca mai trebuie sa raspund la o intrebare. De ce tace OMUL?
La final, cand viata se pare ca si-a urmat cursul firesc, suferinta omului cred ca este transferata pamantului, din om ramane doar tacerea. Si aici tacerea poate avea mai multe intelesuri: contemplare, odihna, liniste, etc.
Pamantul cuprinde, preia suferintele, prin el se recicleaza viata...la o singura intrebare nu cunosc raspunsul, anume suferinta, care eu am observat ca este reala si individuala, ascunsa de catre fiecare in parte...
TINTA spre care se indreapta ruga OMULUI este chiar DUMNEZEUL din SUFLETUL sau., da:)
Multumesc pentru vizita si pentru comentariu.
Numai bine si la recitire.

Sau poate ca poezia este -parerea mea- despre doi munti, din care unul are un timp fizic de existenta mult mai mic .
Pe acesta, noi nestiutorii, il numin Om, dar el este de fapt munte care tace cand moare si tot atunci transfera celuilalt munte ruda lui de piatra dureri, nevoi, plansete, bucurii.Vorba ceea vietuim frumos ca pietrele sau marunt ca nastureii???