Poezie
uneori mã simt precum un arbore fantastic
1 min lectură·
Mediu
pe fiecare creangã am cuiburi
de unde îmi cresc pãsãri spre cer
fiecare cu steaua ei
fiecare cu muzica ei
oricum nu pot judeca privighetorile
dupã tril
nici rândunicile cã-şi tot cautã vara
cum aş putea invidia cocorii
pentru inefabilul plutirii
e ca şi când mi-aș judeca frunzele
că tânjesc la nemurire
în fiecare toamnã
prin fiecare iarnã
când rãmân cu atâta gol
încât fac loc fulgilor
sã-mi doarmã a primãvarã
fluturi albi
sunt un arbore ciudat
fructele mele zboarã
precum îngerii
13102
1
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Gheorghe Calotescu. “uneori mã simt precum un arbore fantastic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-tudor-gheorghe/poezie/14206032/uneori-ma-simt-precum-un-arbore-fantasticComentarii (3)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
BGExact cum spune Sergiu. Se încheie şi nu mai scap de imagini. Recitesc şi zâmbesc. Îmi zic: lucidul şi elipticul Blaga şi sensibilul Nichita. Estetismul echilibrat însă este exclusiv meritul tău.
Cum ziceai? Fructele tale grăsuțe precum îngerii, pe un pat de vată, zburând? Şi să nu înnebunesc?
Lucru bine făcut. Am mai zis, în we montez. :)
Cum ziceai? Fructele tale grăsuțe precum îngerii, pe un pat de vată, zburând? Şi să nu înnebunesc?
Lucru bine făcut. Am mai zis, în we montez. :)
1
Un poem care nu încearcă să epataze cu nimic, dar lasă o stare de pace incredibilă după ce-l închizi.