Poezie
Copiii
1 min lectură·
Mediu
Copiii
Oameni buni,
nu vă mai ucideți copiii!
Orice aveți de gând să faceți,
Puneți-vă mai întâi întrebarea
Dacă nu cumva acțiunile voastre
Fac rău
Copiilor voștri.
Orice e mai greu de stricat pe lume
Ca sufletul de copil.
Orice e mai puternic
Decât el.
Și știți de ce?
Fiindcă voi sunteți singura lui rădăcină.
În voi TREBUIE să aibă încredere.
El așa vede.
De față cu el
NU AVEÞI VOIE să greșiți.
Că îl ucideți.
Oameni buni,
Aveți grijă de copii!
Că ei, chiar dacă iartă,
Chiar de vă iubesc,
Nu uită.
Și cred că așa e bine să se crească copiii.
Așa or să îi crească și ei pe copii lor.
De la voi învață ei
să fie oameni.
Când ați făcut copii, nu vă mai aparțineți.
Aveți mare băgare de seamă!
Și întrebați-vă bine
Dacă vreți
Să aveți copii.
Nu să ajungeți la concluzia,
Peste 20-30 de ani
Că mai bine nu îl făceați.
Și să vă căinați
Că mamă ce nemernic este
Și să pozați
În victime.
Doar știți
Că singurele victime aici,
Sunt ei,
Copiii.
Părinți demenți, opriți-vă!
Nu-i mai ucideți!
012349
0
Lasand gluma la o parte, eu zic ca textul nu este o poezie.
Poate fi trecut la personale, sau la ganduri.Cu toata consideratia fata de gandurile si simturile si responsabilitatea paterna, seamana mai mult a nemultumire personala, a dezaprobare fata de evenimentele de la stirile de la ora cinci de pe ProTV ( atat de controversate ).
Eu totusi v-as sfatui sa aveti mai mult curaj si sa ocoliti aceasta exprimare lipsita de fond si de aer poetic.
Succes mai departe!
cu prietenie,
un copil care deja se simte mai mult decat protejat :)