Îmi ordonez gândurile
În bule de săpun și
Sunt gata să depun jurământ,
Că inspirația și cuvintele iar
Le-am găsit.
Vie cine-o veni,
În sânge-mi curg cuvinte libere
Ce trebuie domesticite
Cînt dealului, frunzelor, munților,
pata de mare din bolul de sticlă.
Picăturile de rouă
îmi lovesc brutal fața,
tremurâd mlădioase
în drumul lor spre evaporare.
Aș vrea să fie soare,
dar nu
merg pe stradă dimineața la 4:00
se împușca șoarecii între ei
și miroase a frică după colțul
spitalului de nebuni cu pirostrii.
văd un soare, sau doi sau trei
sau..uite, ți-am adus un
Vreau să plec…
Să uit de răsărit,
De griji, de tot…
-Nu,nu pot să plec;
Cred ca sunt nebun
Să încerc acum
Să înec penița-n scrum,
Să vă las singuri
În acest teatru
Al
Strigătele noastre, se aud în nopți
Calde, schimbate de lumânări efervescente –
Iubiri pătate de diferite licori;
Des urlate în neguri galbene ale nopții
Ar face din noi sevă brută din copaci
Gol de-amar plin -
Închegat moloz de iarbă
Ce te zvarcolești prin
Mintea-mi de celibatar –
Veșnic promotor al
Tîrfelor naturii vii – zilele,
Am uitat de promisiunea
Facută înainte de
A
Sunet..
Sunet..
Sunet..
Sună..
În timpan mi se naște
O fuziune de licăriri
De sunete intense;
Par să le privesc direct
În ochi în timp ce tiptil
Își fac apariția, stând
La semafor,
BV