Poezie

Revenire

1 min lectură·24 februarie 2016

Mediu

Îmi ordonez gândurile

În bule de săpun și

Sunt gata să depun jurământ,

Că inspirația și cuvintele iar

Le-am găsit.

Vie cine-o veni,

În sânge-mi curg cuvinte libere

Ce trebuie domesticite

Ca pe niște scorpii ce scuipă venin

Și sunt gata să devină iar acide

Să curețe jegul și fețele

Cărților de joc perfide.

Full-house! scuipă în zare

Un brunet cal potcovit

Cu potcoave puse-n zenit.

Mă întreabă – unde ai fost?

Am venit, am fost plecat,

M-am refăcut.

Îl îmbrățișez - un pumnal

Și în țeastă i-l înfig.

Nu mai plec – pe frunte

Îl sărut și păru-i mângâi;

Îi dau în mâini o poză,

Își dă ochii peste cap:

Ai venit!

Sunt aici, nu mai pot să tac.

001.571

Boitor Valerian. “Revenire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boitor-valerian/poezie/14088545/revenire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.