Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
0
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Bianca Goean. “Neverland - mulaj în ghips.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-goean/poezie/147896/neverland-mulaj-in-ghips

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ela-victoria-lucaEL
Ela Victoria Luca
fără sfârșit copilul
dezgheață aripile fulgerului
spre a lumina
arcul cel veșnic
peste lumea celor
născători de interstiții
fără uitare

Mi-era dor să te revăd în miniaturi de spirit.

Ela
0
@virgil-titarencoVT
Virgil Titarenco
finalul cred că salvează admirabil textul
0
@magdalena-daleMD
Magdalena Dale
Îmi era dor de poeziile tale minimalis ce condensează mesajul poetic sporindu-i forța prin imagini vizuale!
Arc peste niciodată între fulgerul cu aripi de gheață și focul în care se joacă mâinile copilului ce povestește despre lupta contrariilor din care s-a născut o poezie atât de frumoasă...
0
@bianca-goeanBG
Bianca Goean
Nu stiu daca ati vazut o astfel de \"inflorire\" a adancurilor pamantului, este o \"floare\" de gips, mi s-a parut extraordinar modul in care a inghetat fulgerul in gips, din explozie nu a iesit ceva aleatoriu, si cred ca aici este un drum catre niciodata, un arc...

Ela, si mie, cred, frumos raspunsul tau, ma obisnuiesti asa, si-am sa te astept la minimalis mereu, stii bine :-) (da, nu numai).

Virgil, zambesc si iti multumesc. Sa-ti spun ca am obiceiul asta (bun, prost?! stim noi), sau sa ma multumesc cu arcul acela? Eu nu ma \"multumesc\" niciodata, dar tie iti :-). Te mai astept. Despre raceala nici un cuvant, dar semnul l-am vazut si ma bucura.

Magdalena, este explozia care da nastere... eu iti multumesc pentru ca te regasesc aici, citind povestea fara starsit...

Drag, Bianca
0
@bianca-goeanBG
Bianca Goean
Magdalena, desigur, \"povestea fara sfarsit\". :-)
0
@dana-stefanDS
Distincție acordată
Dana Stefan
imi pare rau, complicatiile unei raceli rebele m-a tinut departe de timpul potrivit. privesc intai imaginea si va trebui sa-mi explici ce nu indraznesc eu sa cred! ca ciupercile sunt castelele gnomilor, ca personajele fabuloase ale mlastinilor sau scorburilor sau cele ce-si au culcusul in corole de flori ne-au obisnuit sa credem in povesti cu zane si feti-frumosi, da, se poate, dar sa construiesti arc peste timp multiplicand forme ca sa-ti desavarsesti imaginatia spre inepuizabil, asta e minune!
e forta regeneratoare a lucrurilor, e dovada infinitelor mijloace ale creatiei, de vreme ce Omul e tot o forma plamadita din pamantul care uite ce mai stie sa faca!
stai si pricesti ca sa pricepi langa cuvantul care devine si el bland in fata unui asemenea miracol..
las semn. aici e un insemn al pamantului.

Linea
0
@bianca-goeanBG
Bianca Goean
Dana, astazi am tendinta de a spune ce nu am spus niciodata cred, si anume ca nu exista timp potrivit, daca stii sa gasesti arcul peste... poate mi se trage si de la proza cealalta, mai stii?! :-)
Sa indraznesti sa crezi ca fulgerele de foc venite arc au strapuns scoarta pamantului si au inghetat apoi instantaneu in frunze, petale, palariute, creste, lume concreta pentru imaginatia ochilor nostri peste mii de ani... si da, povestile pe care le credeam inventate isi mai gasesc uneori urmele in pamantul creatiei...
Iti multumesc, Linea, pentru modul in care ai privit aceasta pagina... drept pentru care pfffuu.... ti-am daruit-o!
Drag, Bianca
0