Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

mai bine crezi în mângâierile unghiului

2 min lectură·
Mediu
e greu să crezi în mângâierile nisipului
când pământul lunecă și mușcă din viața ta
arunci din tine toate filele
de frica unui incendiu iminent
din cuvinte sar literele
ca un cutremur de metafore
crești și scazi deopotrivă
urci cobori iar urci
sinuozitățile pământului și cerului
mușcă și ele din tine
păsările emoțiilor dau roată
ești ca un conglomerat de oase
pline de tainele sinelui
răzvrătită lumina acoperă totul în grabă
apoi umple cerul de vești
ești urma din urmă a umbrei Lui și încapi
într-un sac din pânza necunoașterii umane
sau din pânza cunoașterii aproximative
pe care o tot văd plutind prin mine
și mă sufocă
e greu să crezi mângâierile pământului
când fragmente de ploi răsucesc în taină
copacul vieții și al morții deopotrivă
din care roadele nu mai cad
pentru că tu ai nevoie să și urci
nu numai să te apleci să le culegi
mai bine crezi în mângâierile unghiului
cel mai deschis al fulgerului
acel fulger albastru pe care-l primești uneori
și nu mai poți să plângi vreo două luni
după ce pleacă o parte din tine la ceruri
iar tu rămâi
femeie seacă în pământul cutremurat
mușcat
de umbrele și tainele sinelui
căutându-le anume printre cuiele refolosite
la fiecare răzvrătire de toate cele ceruite
cerute de cer
ceri pauză ți se dă mai departe
câte o bătaie de călcâi și ritmul
pentru a hori în jurul tău neîncetat
căutând căutându-te
și totuși
crezi și lași deoparte ifosele
și mergi înainte cu toate
privind inima ta
ca pe un cactus înflorit în alb
și poate că nu mai îndrăznești
să-i atingi geometriile magice
cu erori. poate.
Anne Marie Bejliu, 1 mai 2017
046.802
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
277
Citire
2 min
Versuri
51
Actualizat

Cum sa citezi

Bejliu Anne-Marie. “mai bine crezi în mângâierile unghiului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14106576/mai-bine-crezi-in-mangaierile-unghiului

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
Te-am citit de-a lungul timpului și am apreciat dintotdeauna scrierea ta încărcată de sensibilitate și sinceră. Ai așezat cu măiestrie greul în versuri precum: “ești urma din urmă a umbrei Lui și încapi /într-un sac din pânza necunoașterii umane”, “și nu mai poți să plângi vreo două luni/după ce pleacă o parte din tine la ceruri “ apoi ai pus lumină aici: “ceri pauză ți se dă mai departe” [...] “și mergi înainte cu toate/privind inima ta/ca pe un cactus înflorit în alb”

Cu drag de tine, om frumos,

0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
deosebită deschiderea!
un test rotund și împlinit care mă face să revin în pagină.

de memorat:
"e greu să crezi în mângâierile nisipului
când pământul lunecă și mușcă din viața ta"
0
@bejliu-anne-marieBABejliu Anne-Marie
Mulțumesc din toată inima, Ștefania!

Vă mulțumesc frumos, domnule Teodor Dume!
0
@tania-kubTKTania Kub
Un poem magic,profund. Te-nalță, te rotește, te uimește și te fascinează.
Trezește o explozie de trăiri. Sensurile sunt ca un diamant cu multe fațete bogate în mesaje diferite; descifrabile poate prin nenumărata recitire a poemului.

Excelent.
0