Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

apoi a fost tăcere

celui plecat să prindă aripi de înger

1 min lectură·
Mediu
inima lui bătea într-o scoică
mai târziu
a învățat să bată
într-un solz de cuvânt
s-a născut
apoi a fost tăcere
un univers de tăcere
un oftat un salut cu cerul
un salut cu tot cerul
lumânările se aprind singure
între prezent și pretutindeni
un trup
o cruce
un mormânt
altfel de tăcere
altfel
Anne Marie Bejliu, 26 aprilie 2018
034.220
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
60
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Bejliu Anne-Marie. “apoi a fost tăcere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14124872/apoi-a-fost-tacere

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici
Las semn de Cruce
de la Răscruce
pentru Călin
despre care
vei mai povesti

"ei erau olteni
Călin era profund credincios
iubea mult să meargă la mănăstire
îmi povestea cum au reușit
să facă drumul de intrare către mănăstire"
0
Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa
Mi-e greu să spun ce m-a impresionat mai mult: mesajul, forma lapidară a versurilor, sentimentul că te-ai apropiat dureros de mult de o taină a ființării unde durerea proprie este filtrată și atinge general-umanul, rămânând, totuși, ea înseși.
Am citit, încă de ieri, poezia aceasta, într-un alt loc. Practic, la fel ca acum, nu puteam să spun altceva decât că este poezie. Uneori este suficient și atât.
0
@bejliu-anne-marieBABejliu Anne-Marie
Eu nu pot spune decât mulțumesc domniilor voastre, Ioan Mircea Popovici și George Pașa pentru căldura mesajului.

Rămâne mereu durerea și golul lăsat de neputința pur umană de a putea face mai mult pentru ei, frumoșii grăbiți să prindă aripi de îngeri apoi, cuminți, să ne învelească în lumina dorului de ei.

Călin a fost un suflet și un spirit puternic într-un trup fragil. O minte extrem de bogată în bine, un suflet profund credincios, iar omenește vorbind, o gură care avea mereu ce spune și nu se abținea niciodată de la a se exprima când mai bine, când mai usturător. Ca tot omul. Iubea arhitectura și a participat activ la refacerea cimitirului de la mănăstirea Cernica și la mai multe proiecte cu final deosebit care încântă acum privirea mireanului călător prin acele locuri.
Domnul să-l aibă în paza Sa!

Vă mulțumesc din inimă, domnilor!
0