Aurora Luchian

Aș doini în vârf de plop, În strai popular și clop, Tras hoțește pe o parte, Să răsune hăt, departe! Aș doini prelung, în nuc, Schimnică precum un cuc, Și cu patos, și cu jale, Să îmi strig

-Aoleu și aoleu, Am căzut în heleșteu! Ah! mi-am murdărit fruntița, Fețișoara și rochița. Suspinând se saltă lent, Hop! și ploaia, un torent, Și o primenește șuie, De la cap pân* la

Steluțele de zăpadă Plutesc din cerul înalt. Cred că multe-or să mai cadă, E plăcut și minunat! Tot privind cu drag spre cer, Genele mi s-au albit, Iar nebunatecul ger, Mi le-a apretat un

Stau la umbră, sub un pin: Iepuri, lupi, arici, Martin Și vulpița cea roșcată, La distanță...acuzată! -Moș Martin, știu din poveste, C-ai avut o coadă mare! Te rugăm, hai povestește Că-i

Ce se-ntâmplă? Ce e oare? Păsările cântă-n cor! Simt un iz de sărbătoare, Multe vin grăbite-n zbor. Zeci de triluri, tonuri ample, Veverița-i derutată, Se agită, vrea să afle De la cuc. Nu-i

Anul vechi e bătrân tare, Tremură-n bastonul său, I s-a scurs timpul, se pare, Căci sosește Anul Nou. Numără încetinel, Ultimile zilișoare, Se-ncurcă, e bătrânel: "Plec astăzi, sau

Unui înfumurat Dup-o glugă în Berceni, Rumegă un bou de vază, Cunoscut e din coceni, Până-n stratul mic de...varză. Unui dictator înaripat Dictator urcat pe șură, „Cântă”, tot sperând

Sus, pe-o lacrimă de nor, Pufos, moale, insonor, Cerne iarna, gospodină, Ghemotoace de lumină. Răbdătoare, harnică, Răsfiră că-i darnică, Stele de argint, cuminte, În trei straturi de

Veselă e toamna mea, Și senină și candidă, Cronț! prin frunze și-o omidă, Lângă puiul ce dormea. Greierii s-au derutat, Au ieșit cu mic cu mare, Și c-un iz de supărare, Locul și l-au

Multe s-au mai scris în lume Despre greier și furnică! Nu vă supărați pe mine Vin c-o variantă mică. O furnică pe cărare Căra-n mușuroi mâncare. Alte zeci de furnicuțe Duceau în grabă

Să-mi recapăt regăsirea, scotocesc al meu destin, Pe furiș ca o pungașă, rup croitul clandestin, Șterg de praf o înzestrare și îngrop profund o jale, Și-mi cer drept de libertate în dureri

Voi închiria o vară pentru zborurile mele, Și de voi cădea stângace și voi pierde din nivele, O să plâng când ciocârlia va cânta înălțător, Să-mi acopere din vaiet, din icnit răsunător. Și

Noaptea-n liniște-a trecut Multă pace am avut. Somn dulce și liniștit, Îngerașul m-a păzit. Te rog, Doamne, să am spor Dă-mi putere și-ajutor; Ziua să-mi fie ușoară, De cu zori și până-n

Pe un câmp ce-a fost ca-n Rai, Plângeau flori în mutul grai, Brusturi, știrițe, mohor, Și-un arici c-un puișor. Plângea și-un hârciog pătat, Și bursucu-ngândurat, Cu fălcuțe pân* la brâu, Că

Ochii îi ard în văpaie, Îi cad picuri calzi, din gură, Jinduind lupul la oaie, O pândește după șură. Plouă des și lungi șiroaie Se preling pe blana sură, Se scutură, se-ncovoaie, Ar pleca,

E plăcut de sărbători, Se aud colindători, Iar noi stăm pe lângă brad, Așteptând Moșul cu drag. Mama cozonaci a copt, Rumeniți și mulți, vreo opt. Tata ajută și el, Rânduindu-i

Apucând cerul cu mâna, stoarce norii ea, stăpâna, toamna, veselă-n mantou, râde-n hohot cu ecou, și ne dă în zori binețe cu ploi reci, dese, răzlețe. E petrecere, sau ce-i

Astă noapte pe viscoală, intru-n casă ca pisica, Nu pe ușă, ci pe geam, ca să creadă Aurica Că este Adam, cotoiul, ce se află în călduri, Și s-a reîntors... Afară l-ai lăsa, da nu te-nduri! Mă

Prim-Miniști la minut… În Guvern sună sinistru… Leu-i mort, iar Prim-Ministru* Deprimat, nesusținut, S-a retras neabătut! Succesori În ton de ”stabilizare”, De ieri, fără supărare, De

Am o temere în mine, și port doliu în cuvinte, Că în voal de primăvară, eu voi scrie la morminte, Noaptea, când eroii dorm, somnul veșnic întru pace, Slove sacre, mișcătoare, într-un iad ce se

Două gâște mai înfipte, Au sărit parcă-au fost fripte, Când cocoșul a luat Patru boabe la gânsac. Și în țarc doi mielușei, Sunt pretențioși și ei. Se bușesc așa de tare, Nici nu știți

Cerne iarna ca din Rai, Cu argint și dor pe plai, Dintr-un cer ce-n buimăceală, S-a trezit cu sprinteneală. Pe fântână și capac, Gemotoace de bumbac, Le așează cu migală, Și prin pomi șirag,