Aurora Luchian

Vântul vâjâie-n ponoare, Și prin vii puse-n arcade, Stârnind frunzele să zboare, Ziua mohorâtă, scade. Vâja, vâja, zăpăcitul, Printre flori întârziate, Făcând-o pe rătăcitul, Le plecă pe

Sus, în vârf de fag bătrân, Un guguștiuc tremurând Și-un pițigoi înfoiat, Discută despre iernat: -Frate, iarna-i aspră tare Degerăm în cuibușoare! Făr\'un pufușor, un pai, Ce ne facem noi,

Mama vine să mă culce Și-mi cântă suav, duios, Un cântec în limba dulce, Moștenită din strămoși. Când cuvintele rostește Cursiv, clar în românește, Îmi dau seama fericit, Că-i \"perlă\"

Frunza-n codru se înmoaie. Ruginie și bălaie, Se desprinde de pe ramuri, Și se zbate pe la geamuri. Aricel, cu patru mere, Bătrânel, da în putere, Trece peste frunze moarte, Și peste alune

Șireată, feminizată… Femeia modernizată, Nu mai mirose a ceapă, Cu paiul bea suc, (Nu apă) Că stau măștile pe față Ca la clovn. Soțu-i paiață! El trudește zi-lumină, Ea la bârfe c-o

Moș Crăciun în straiul roșu, Jur că rătăcise coșu*! (Coșul casei, negreșit!) Sau de sacu-i copleșit, Vâjjjja! lunecă pe burtă, Pleoștit, plat ca și o turtă; Uf, ce jenă, că un om Din nea

De-ar plânge pumnul tău ce a lovit În trup de copilaș nevinovat, Ce l-a primit sărmanul, gârbovit; Ar trebui din oase ”renovat”. De-ar spune câte lovituri a dat, Pe unde-a nimerit și a

Un berbec ajuns Primar, Mâncând icre și homar, S-a înscăunat adânc. ”Nu mă deranjați, mănânc! Striga oilor sărace, Sorbind mâluri din băltoace, Ce aveau doleanțe multe... Mama voastră de

O! ce seară minunată În pădurea fermecată! Toți gândacii au ieșit, Și s-au pus pe chefuit. În beznă-n fundul pădurii Bombănea Muma-Pădurii. Ieșise din scorbură Având gura

Stau lângă pătuțul meu Și mă rog la Dumnezeu, Ca să dorm bine la noapte, Îngerul să-mi stea aproape; Cu aripi ocrotitoare, Somn ușor să mă-nconjoare! Înger, de veghe să-mi fii Până-n ceasul

Luni, e prima zi măreață, Odihnită și semeață. Vrednică, marți o urmează, Să fie prima visează. Nu se poate. Vine miercuri Creionând în joacă, cercuri. Joi, liniștită, așteaptă, Este cea

Istovită de vânat, S-a spălat și s-a culcat, Pe o pânză cu albiță. Pune laba sub bărbiță, Și-ntr-o liniște plăcută, Adormi satisfăcută. Dinspre mărul ionatan, Un pisoi, un șarlatan, Și alți

Șoricelul e pe masă Cântă și e fericit; Iar pisica-i curioasă: \"Oare a înnebunit?\" Ia uite și ce dansează... Ãsta nu-i întreg la minte! Sunt uimită, mă sfidează? Las\'că te învăț eu

Vine-n susur. O, ce bine! Cine vine? Nu știți oare? Vine școala, apoi cine Îmi zâmbește ca un soare? Sprintenică-i Ilenuța, Într-o uniformă nouă, Azi și-a pregătit gentuța Și penarul,

Plânge vara-n ciuboțele, Întinată peste poale, Trecând câmpuri și vâlcele, Prin cătune în vâltoare, De puhoaie pustiite, Luând case, garduri, vite... Plânge vara sus, pe maluri, Udă,

Ea c-o plasă grea în mână, El cu chei de la mașină! Ea cu broboadă pe cap, El în costum elegant! Ea cu mâinile crăpate, Ale lui moi, parfumate! Dar nu merg chiar împreună: Ea cu un pas mai în

Dungi negre și dungi albite, Vă asigur, nu-s vopsite! Unică e blana mea, Și-s mândră c-arăt așa! Cine sunt, v-ați dumirit? Sunt o zebră, negreșit! Înaltă, am

În vâlceaua înverzită, Pe o cioată mucezită, Iepurașul chibzuiește: Vremea asta mă mâhnește! Plouă, plouă, parc-ar vrea Să stau în căsuța mea! Prin preajmă, vreo patru broaște, -E un iepuraș

Mârrr! Azor e rezervat... "Ãsta cum de a intrat? Să n-aud pașii, nimic, Doar n-oi fi cumva, bunic. Da ce rece-i! A-nghețat, Că e gol și descălțat... Aoleu! n-are picioare Și nici mâini.

Istovită de vânat, S-a spălat și s-a culcat, Pe o pânză cu albiță, Pune laba sub bărbiță, Și-ntr-o liniște plăcută, Adormi satisfăcută. Dinspre mărul ionatan, Un pisoi, un șarlatan, Și alți

Lenuța e silitoare A luat o notă mare! Robert s-a cam lenevit Abia șase a primit. Își ronțăie unghiuța Și-o privește pe Lenuța: \"Uite ea ce zâmbitoare, Iar eu sunt întristat tare... Voi