Aurora Luchian

Steluțele de zăpadă Plutesc din cerul înalt. Cred că multe-or să mai cadă, E plăcut și minunat! Tot privind cu drag spre cer, Genele mi s-au albit, Iar nebunatecul ger, Mi le-a apretat un

Rânjind ursul, cu-n trabuc, Într-un colț de gură strâmbă, Se răstește la uituc Care e gata să plângă, Înghițindu-și bărbătește, Toată-amărăciunea mare, Căci \"Uitarea\"-l necăjește Și-i aduce

A trecut un an. Greu tare! Să-i scriu Moșului scrisoare. Am teamă să nu mă uite, Apoi nu o să-i cer multe. "Dragă Moșule, iubit, Te rog, vino, negreșit, Chiar de-i iarna aspră, grea, Tu

Taurii cu gâturi groase, Pasc din ierburi mătăsoase. Proaspete, dulci și mănoase, Ecologice, gustoase. Pielea-i întinsă, lucioasă, Plesnește de sănătoasă! Copite robuste, tari, Și în frunte

Gerul aspru-a arătat, Că e meșter l-a pictat. A creionat în fereastră Floricele pentru-o glastră! Ioana, o copiliță, Vrea să-și pună în cosiță, Florile de danteluță, Văzute la

Mârrr! Azor e rezervat... "Ãsta cum de a intrat? Să n-aud pașii, nimic, Doar n-oi fi cumva, bunic. Da ce rece-i! A-nghețat, Că e gol și descălțat... Aoleu! n-are picioare Și nici mâini.

Bună seara, tu, găzduță, Dă-te la o ferestruță Și-ascultă colinda noastră, Ca să ai belșug în casă, Pâine rumenă pe masă Și-o viață bună,frumoasă. Pregătește colăcei Și bănuți vreo șapte

Am ascultat glasuri doinașe, Și cântece de veselie, Însă mai dulci, mai pătimașe, Sunt doar în scumpa noastră, glie! Am văzut cer cu mii de stele, Și mi-am dorit și eu o stea. Vă jur niciuna

Forfotă-n comună, mare, Merg sătenii la votare! Adunați în grup, stingheri, Bunici, tineri, nepoți, veri, Alții-n scaun cu rotile, Chiar și babele senile! Dar și orbi cu drept de vot Și mulți

E plăcut de sărbători, Se aud colindători, Iar noi stăm pe lângă brad, Așteptând Moșul cu drag. Mama cozonaci a copt, Rumeniți și mulți, vreo opt. Tata ajută și el, Rânduindu-i

Moș Crăciun este bătrân, Special, frumos și bun. Însă nu uită defel, Niciun copil ghidușel! El notează în jurnal, Întâmplări de peste an: Care au fost mai cuminți Și-au ascultat pe

Covorașe argintii, Peste dealuri și câmpii, Le-a întins meșteră-n grabă, Iarna, cu a ei zăpadă. Și la munte-a hoinărit, Pe brăduți i-a-mpodobit În hăinuțe albe, moi, Ei sunt veseli și

Prin fereastra ta, brodată, Cu brăduți și flori de vată, Tot privești spre ulicioară, Așteptând pe Moș s-apară. Scârțâie neaua-nghețată, Un Moș bâjbâie la poartă. Alb ca și bunicul meu, Și

Minciunică-Gogonată, A fost în țara Ciudată. Și vizitând-o, vă zic, A rămas buimac un pic! Greierul vioi, muncea, Furnicuța lenevea. Cânta din frunză amară, De cu zori și până-n

Un gelos, gelos sadea! Fricos și de umbra sa, Se frământa mai mereu: -Vai! ferească Dumnezeu, Să mă ia Moartea-ntr-o zi, Sigur...aș înnebuni! Să nu știu ce face Lina, Cu cine sapă

-Faceți loc! Faceți loc! Strigă-un pepene cu foc, Venind prin rostogolire. Legumele-ncep să mire: -Ce-i cu acest rotofei? Mai ușurel! N-auzi? Hei! Am și eu o întrebare: Unde fugi așa de

Diferență Îl așteaptă parfumată, Dichisită, coafată, Iar nevasta, vai de ea, Cu aromă de...chiftea! Suferinda de strabism Unghii lungi și lăcuite, Gene grele de rimel, Care-i zâmbește

Astăzi, un abecedar Este înghesuit iar. Peste el sunt toate cele: Creioane și acoarele; Carioci, pic și stilou, Cât să mai suporte? Zău! Colțurile îndoite, Filele mototolite, Măzgălit, mereu

Cărțile pe raft sunt toate, Ordonate și-aranjate. Stau cuminți și zi și noapte, Alipite și presate. Una vrea să-și facă loc Și strigă cu mare foc: -Dați-vă mai într-o parte Că nu-s nucă,

Din mugur de rămurică M-am făcut o floricică. Apoi floarea a picat, Și-un fruct, verde, m-am format! Apoi încălzit de soare, Am crescut un pic mai mare. Zi de zi, lună de lună, Și-am ajuns o

Eleva-ntârziată De fel, nu e-ntârziată... A fost strada aglomerată. Ieri a avut ghinion A stat mult la semofor. Dar joia și vinerea, Tot mereu ea se scuza, Că e ghiozdănelul greu. Și nu-l

Luni, e prima zi măreață, Odihnită și semeață. Vrednică, marți o urmează, Să fie prima visează. Nu se poate. Vine miercuri Creionând în joacă, cercuri. Joi, liniștită, așteaptă, Este cea

Pâș, prin casă-ncetișor, Cineva cu mers ușor, Cotrobăie prin dulap Și un vas a răsturnat! Mă apropii curios Și văd ceva fioros: Nu-i nici om, nici animal Ce o fi? Habar nu am! Aprind veioza

Multe s-au mai scris în lume Despre greier și furnică! Nu vă supărați pe mine Vin c-o variantă mică. O furnică pe cărare Căra-n mușuroi mâncare. Alte zeci de furnicuțe Duceau în grabă