Poezie
Doamne, cât de frumos era îngerul!
1 min lectură·
Mediu
e greu de spus de unde a căzut îngerul
(se poate presupune că se prăbușise din cer!)
cert este că era acolo
în mijlocul drumului
întins pe caldarâm
nemișcat
salvatorii îi îndepărtaseră hainele albe
dar îngerul nu avea corp ca oamenii
sub haine nu exista nimic
cum să resuscitezi pe cineva care nu există
se întrebau cu toții
și cineva a sunat la 112
„trimiteți o ambulanță să ridice un înger!”
” mai repetă o dată!” ceru telefonista
și omul repetă încă o dată
iar telefonista-i închise telefonul în nas
”lua-v-ar dracu` de derbedei!”
mai sunaseră și alții
apoi apăruse Poliția
Pompierii
Smurd-ul
Raed Arafat
și-n timp ce heruvimul dezbrăcat
își dădea sufletul
nevăzut de nimeni
lumea adunată pe margini se mira cât de frumos era îngerul
064.164
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurel A. Conțu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Aurel A. Conțu. “Doamne, cât de frumos era îngerul!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-a-contu/poezie/14112686/doamne-cat-de-frumos-era-ingerulComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CMBineînțeles, mesajul poeziei este cît se poate de clar - îngerul este imaterial, mai bine spus este o Formă omenească, acceptată drept frumoasă, recunoscută drept frumoasă deoarece transcende lumea empirică, lumea în care ceea ce poate fi văzut în fața ochilor este mînjit de păcatele privitorilor sau de amintirile impure ale unei vieți închinate nevoilor trupești. Este firesc că îngerul este văzut numai cu ochii minții și sufletului. Moartea lui ca formă omenească este o impuritate și nu poate fi percepută ca atare.
0
ACMulțumesc pentru trecere și comentarii. Mărturisesc că mă impresionează „cunoștințele” dvs. despre îngeri, despre „căderea” și invulnerabilitatea lor, care poate fi sau nu percepută, fără o argumentație serioasă ori, cum scriam într-o poezie:
și nu contenim să ne mirăm că suntem
(așa cum ne place să credem)
fără să fim…
și nu contenim să ne mirăm că suntem
(așa cum ne place să credem)
fără să fim…
0
IEDistincție acordată
Îngerii sunt, poate atât am putea spune (cu certitudine) despre îngeri. Sau poate nici atât. Oare despre oameni ce am putea spune, cu certitudine, domnule Conțu? Lăsând off-topicul, off-topicului, și filosofia, cui are vrere, pentru că asta nu se poate interzice, nu?, de către nimeni, am remarcat aici un poem sensibil, vulnerabil aproape, cu o delicatețe inefabilă, suavă, dacă o pot numi așa, și cred că pot... Sper să mai am ocazia de a citi, să mai găsesc...
Cu prietenie, și cu plăcerea lecturii,
Iulia Elize
Cu prietenie, și cu plăcerea lecturii,
Iulia Elize
0
UL<<și-n timp ce heruvimul dezbrăcat
își dădea sufletul
nevăzut de nimeni
lumea adunată pe margini se mira cât de frumos era îngerul >> Creația înseamnă tot ce are sens și se poate exprima în cuvinte. Felicitări!
își dădea sufletul
nevăzut de nimeni
lumea adunată pe margini se mira cât de frumos era îngerul >> Creația înseamnă tot ce are sens și se poate exprima în cuvinte. Felicitări!
0
ACDomnule Rachieriu, m-ați acuzat că am ucis îngerul, că am înjunghiat Soarele sau că aș fi disperat dacă mă gândesc ( numai!) să mă arunc de la etaj ( în Dimineți de cristal și în alte creații!), ceea ce este inexact. Eu am relatat doar! Ați înțeles greșit și dați textelor mele un înțeles peiorativ. Nu mă deranjează, dar nici nu mă încântă!
0
Nu mi-a plăcut că ai omorât în poezie îngerul ṣi chiar mă întreb dacă îngerul este vulnerabil la moarte, din moment ce este o fiinṭă divină, care se caracterizează prin veṣnicie.