Anni- Lorei Mainka

o plasa de paianjen - rezistenta la site - asa le-am simtit versurile tale....placut, apropiat , un sentiment ca mergi pe virfuri prin sufletul altuia ....

ca nu am mai dat semne de viata , nici cind am fost acolo dupa decenii, la voi in oras , la citeva minute...eu pricep, si strig si spun dar mi-e greu sa scriu.....as sterge sub aceasta poezie \"nimeni nu pricepe\",care tare bine mi-a facut in aceassta zi trista - Ion STratan : sa fie iertat - ....sunt aici in lume si te citesc ....ca si pe Halalau...

si nu numai ptr aceasta poezie cu D mare ma reintorc la versurile tale, si ma cuprinde o spaima ca nu reusesc sa mai scriu, nici sa comentez, ca mi s-au inecat cuvintele pe care le-as pune sub versurile tale, dar Te Citesc...

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l fi primit cum l-am primit si citit noi ,cei nascuti prin anii 50....care ne temeam si de umbra noastra, Ion Stratan imprumutindu-ne-o cu darnicie pe a lui....Va multumesc de toate rindurile, gindurile, si ma bucur ca am avut ocazia rara ptr mine sa-l citesc ascult .....sisi in aceasta toamna, da, asa sunt valurile nu ii iau doar pe cei care sunt deja inecati sau pindesc valul, ci cartea de necitit se oglindeste fara stirea noastra in noi.

viata nu cred ca e acolo sau aici sau afara, stimate oravitan, este peste tot, da, la bucuresti, acum mi se pare ca e mai multaaaaaa, decit pe drumurile australiene, iar de localizat nu cred se poate! fiecare are \"de pe vremea mea\" si tu vei avea, sper, altfel ramii difuz, sau cum se spune mai bine! risipirea colectiilor se intoarce bumerang si ia sa vezi ce fericit vei fi! imi pare rau ca nu am trecut nici pe la agonia nici pe la teatre, dar revin si sper sa ma mai primiti intr-un colt de sala, pe curind,
rindurile mi se par ca idee reusite, dar stilistic ridica-te si lupta , biciuie inspiratia

din nefericire nu m-a putut ajuta nimeni sa Va recitesc....in ce editura a aparut, m-ar ajuta, multumesc

momentul e istoric....surprins bine.....noi, cei terfelititi prin razboaie zimbim....eh, uite-te si la el....moare, singereaza, scrie....probabil ca e bine, probababil ca am suportat noi prea mult....nu te opri, luptate-te cu noile cosmare....si aici , pe site....

oare ai scris-o duminica seara dupa ce lupii ti-au fost meseni....??? mai stai cu ei, ti-e bine la inspiratie...m-a re-dezradacinat din glastra asta frumoasa de ikebana apuseana ....

va multumesc la toti cei care ati urmarit \"viata\" clopotarului si privirea spre lupi....singuratatea noastra aici printre lupi si clopotari nu doar ca e foarte costisitoare ,dar e atit de lipsita de gust, ca fetita mea refuza sa mai deschida conserve....cumplit de direct e sa astepti stiind ca niciunde nu e libertatea....dar va voi mai scrie

de o luna sunt in acest site....am citit poezii....a mai trecut o sapt. si am inteles unde sunt comentariile, noroc ca am destule probleme --- ca intotdeauna si nu prea am timp decit noaptea - si inca nu m-am inecat in tot felul de critici....dar am citit in aceste 2 zile atitea (am lucrat la radio) ca m-a sperit :in toate directiile....stiu, nu sunt umblata prin realitate, traiesc in muzee si carti, dar cel putin in virtual sa fim cum suntem si sa nu ne impiedicam de pragurile care nu exista ....si mai als sa nu ne certam cite stele are y sau x sau sau sau .....oricum probabil ca lumea nu observa inca - ce bine de ei - ca e razboi si ca si jocul acesta nu-l vom mai juca mult....iar textul tau, ca sa te mai laud, mi-a placut si te felicit ca ti-ai luat timpul cu toate ca mai baiatule, e tare pretios....nu te puteam cauta ca nu stiam cum te cheama , iar pe cristi l-am vazut abea azi, fata avind varsat de vint am fost servici....oare poti sa-i aduci lui cristi aminte sa cumpere ness, o tuica de la magazin, serbet...adica droguri din secolul trecut....bafta si pe curind

si nu doar ca mi-a placut, o voi cumpara, daca o gasesc in german, m-a surprins cit de bine ai patruns si noaptea si moartea si dorul lor de viata, tocmai in ultima intilnire....de citeva decenii ma ocup de fapt de exact tema asta, mai putin sida, ieri am gasit intr-un anticariat o antologie a clasicilor despre moarte...sper sa imi mai bucuri zilele acestea in umbra orizontului cu aparitii edit- in bucurestiul meu care nu-l pot revedea de ....prea mult ca sa fie adevarat....o rubrica permanenta ar fi o solutzie......si nu numai tu luminezi in acest site....cum m-au bucurat si salutarile din casa domnului....scrieti ca eu va citesc.....parol

sa speram ca durerea filosofica de care duce totusi lipsa in clipa de fata o mare parte a Europei....isi intoarce fata spre noi si naste aripi si nu maceluri precum ieri in Rusia....durerea merge cu noi si nu invers, noi suntem doar sclavi , unii norocosi altzii supravietuiesc cum pot.....si mai bine sclavul durerii decit fara nici o simtire....VA MULTZUMESC de timpul de re-simti cele scrise de mine....

imaginile tale ma impresioneaza extrem....ma simt ca la mine acasa....si cind te gindesti ca mai si scrii toate astea cu camasile doldora de vulpi....va trebui sa o degust ca sa mai pot scrie ceva despre text....promit sa revin

stiu, scrii mult si bine in germana ,dar te-as citi si degusta si in romana.....va multumesc oricum la toti pentru aceste nespuse lumi.....ideea pungii sigura ca te va aduce si la toate cele care se pun in ea...astept

ma bucur ca ne dati iar si iara de gindit, acestei lumi virtuale, care mi-e nu mi-a placut, dar adaptarea la timpuri e obligatorie in acest tsunami spiritual.....
cred ca poezie se va scrie oricum, si ce e bun, are rabdare, si cine are chemare va gasi si va fi gasit....avalansele sunt evident un pericol, chiar si cind e vorba de avalanse informationale si aici e la fel, si asta m-a obosit si pe mine, retragindu-ma in ultima vreme, fiind un om al hirtiei, al spatiului molcom cu mult cer deasupra si putini oameni care aplauda....cu stima si va admir atit rindurile de lit. cit si gindurile ptr. lumea virtuala....si ps. si eu citesc tot, chiar si biletele , pe furis evident...

....multe nume cunoscute de scriitori, dar nu vreau sa te compar ptr ca m-am bucurat sa gasesc un stil , o viata care strabate lustruita pina la simbure.....da, cum a spus un cititor inaintea mea, o bijuterie de text, de traire adulmecata si pastrata pentru noi toti, iti multumim

sigur nu strica, dar sunt dificile de preluat, evident ca o casa nu strica, dar nu mostenim numai case, ci idei, obiceiuri, sentimente, proiecte, dorinte....nici nu stii cum te cheama cind le faci contabilitatea....o casa e de fapt usor, doar mie probabil mi-a fost greu

...sa stai in sat si sa scrii, sa scrii sa scrii...stiu ,sunt egoista cind spun asta.....dar imaginile mi-au placut, au trecut din nefericire decenii de cind nu am mai fost in sat....si am inghetat printre birouri, totul e gri si umed....sper sa poti sa te hotarasti pentru tine.....noroc si sa auzim de purcelusa , ma cam intereseaza ce si cum

reusit, ticluit, slefuit....un moment ca mai exista speranta, pina si la asta se face pe aici economie....

este in sfirsit un text in care te recunosc....de la inceput la sfirsit...parese ca ai inteles si de la viata ceva, si de la literatura si de la \"profund\"....tine-te bine de aceasta pluta, sa nu te ia valul si sa te accidenteze iar in soarta altuia.....e greu sa ramii tu insuti , tie in texte ti-a reusit des, dar in ultima vreme cam cam....eh, si eu pretentioasa ca om care nu face altceva decit literatura, dar n-am ce face nu pot decit sa te trag de mineca si sa zic ,pune-te pe treaba , si asta pentru ca nu te cunosc si nici nu ma intereseaza cine esti si cit cistigi....dar de scris stii sa scrii si ar fi pacat sa vinzi tot, doar pentru ziua de azi si miine, ca poimiine oricum nu se stie cine e..