burgundia 42/despre așteptare

un poem de o rară sensibilitate. versuri cum numai o femeie poate scrie. filigran.

iată că numărătoarea este bună chiar și pentru o lungă așteptare.

mi-a mers la suflet.

Ottilia Ardeleanu

O poezie deosebita prin sensibilitarea pe care o sugereaza, prin starea aceasta de nostalgie, o adanca trecere prin marea asteptare... Acel numarand stafide da finalului un ceva deosebit, nu stiu, un fel de inocenta, uitare, trecere peste... As evita \"să crească casele\"... Un poem incarcat de sentimente gata-gata sa tasneasca pana dincolo de asteptare. Cu placerea lecturii,
numai bine,
alex

da, asa -i , merci de rabdare

dar perspectiva este de acolo de sus, casele disparusera si asteptarea vesnica parca are nevoie de acele case .....cum altfel iesi din \"oras\" atunci?

poate ai dreptate - subiectivul este insa prea dominant, ca sa ma pronunt
multam de trecere

Foarte frumoase poezii! Le-am citit și pe celelalte, pentru că nu am mai trecut de mult, pe aici. Felicitări pentru toate!

***
am citit cu placere. un poem citadino-oniric, al unei stari descriptive.

n.b.seara au venit norii până jos
lângă mine
au spălat urmele bocancilor și molozul

dintr-o plasă un om mi-a dat cozonac cu stafide
am numărat împreună

Mi-a placut mult poemul tau, se incheie frumos ca o spirala si cu un piculet de umor, asa, un piculet taiat elegant cu acel „stafide”, o dulceata concentrata de timp, timp care darama, timp care creste in case, in oameni.

proza ta m-a impresionat atit de tare....sper sa invat totusi sa descriu personajele, toti cei care au criticat au avut dreptate, as fi si sters ,dar nu stiu cum dpdv tehnic

aceasta imagine am dorit sa ti-o dedic tie - este intreaga noastra tristete , tu de la Izvor eu de la Eforie in jos spre Brezoianu

daca imi dai voie , voi scrie numele tau ca dedicatie

Frumos poem, simplu, discret, cu un ton cuminte și șoptit! Doar \"cerul desculț\" deranjează, o construcție facilă, perimată. Abia astept să te văd cu carte! :)

iar carte ? asta cu cartile mi-e greu, buchiseli trecatoare, bine ca a venit www, ca altfel cred ca se revolta cosul nostru de gunoi cita hirtie am prapadit

cerul gol suna la fel de nix....ma mai gindesc, merci....cazuse crede-ma cerul , am venit acasa si toata strada disparuse , dar nici prin cap nu le-a trecut sa ne anunte....

cerul iesit la pensie mi-a sugerat mara - pai da , copiii vad pensia ca pe o moarte

imi faci sperante ca se mai poate pleca fara sa ajungi nicaieri

incredibil - rezisti - la texte subiective si stoarse ca lamiia
va multumesc
da, mai am ceva de refacut

o lamaie dulce crescuta din \" cerul lăsat până jos lângă mine
desculț!!!\"

nu mai e nimeni fetițo nimeni
să crească amintirile
.......

da

\"seara au venit norii până jos
lângă mine
au spălat urmele bocancilor și molozul\"

un poem care respira... in el sufletul ca o pasare rara! o zi buna!

sper ca norul nu a cazut pe Dublin....ma bucur ca poema a ajuns peste ape....e greu sa tot traiesti la ferestre inchise