Anghel Pop

\"toate\" nu rimează cu \"noapte\"
\"odată\" nu rimează cu \"poartă\"
\"basme\" cu \"iazme\" merge cam greu, ar fi trebuit \"iasme\"
\"toate\" nu rimează cu \"șoapte\"

Și zici că nu ai scris nimic de 10 ani, dar le ai cu rima și ritmul?
Ritmul curge bine, domnule rapsod.

Hmm... dar cine o fi \"omul rău, cu ochi sec, cu snagă puțină, cu inima în tină, ce vrăjește în scoarțe negre\"? Dar \"căpcăunul ce înseamnă cu cerneală, scrib și vătășel al morții\"? Tocmai cu cerneală scrie el pe poartă? Asta o dă în contemporaneitate... E ceva din trecutul apropiat?
Și cine sunt \"zmeii\" pe care te bazezi în lupta cea dreaptă?
S-ar zice că iar o dai pe incantații voodoo, menite să exorcizeze răul din subsolurile tale...

Domnule Victor, dumneata ai mult fond religios, după câte îmi pare, colo, în inconștient... un fond de superstiții, descântece, mituri, tradiții, blesteme, lupta între bine și rău... Poate că ateismul domniei-tale vine din triste experiențe în copilărie și poate că dumneata ai vrea cu disperare să crezi în ceva, orice, numai să nu te mai zbați cu îndoieli...

Na, că m-ai făcut curios, aștept continuarea poveștii cu fata ce se drăgălea cu virilul balaur!

Domnule Victor, dacă tot aștepți scuze de la domnul Moga ce-ar fi să dai un exemplu personal, cerându-ți scuze și domnia-ta de la cei pe care i-ai lezat pe site?

De pildă, să-i ceri scuze domnului Dărăban Paul Dan, pe care l-ai numit fără niciun motiv \"porc\" ce \"guiță\", și i-ai recomandat să rămână în \"mlaștină\".

Ai putea să-ți ceri scuze tuturor oamenilor religioși, pe care i-ai numit într-un text \"călăi\", \"păduchi\" și \"porci în cofetărie ce grohăie și înghit tot\".

Ai putea să-ți ceri scuze Alexandrei Bogdan, pe care ai numit-o \"văcuță\".

Ai putea să-ți ceri scuze și față de mine, pentru că ai zis că \"am probleme psihice\", că sunt \"un cobai standard, strict pavlovian\", de o \"răutate endemică\".

Astfel vei demonstra că nu ești un \"amoral cinic\" (așa cum mi-ai spus mie), că tu nu suferi de \"lipsă de morală ce moșește diavoli\" (așa cum mi-ai spus mie).
Vei arăta domnului Moga că ești \"etic\", pentru că domnia-ta te plângeai de lipsa eticii ca obiect de studiu în școli...

Când domnul Moga va vedea această pildă de etică înălțătoare eu cred că va fi foarte mișcat de noblețea domniei-tale, de această faptă civică prin care vei arăta tuturor că poți dovedi respect față de colegii de site.
Eu cred că atunci își va cere și domnul Moga scuze, rușinat de minunata dovadă de politețe de care te-ai arătat capabil.

Dar trebuie să-i fii domnului Moga model de civilitate tu însuți. Părerea mea!

În literatura română specialistul în blesteme e Arghezi. El scria texte din astea acum exact un secol. Dacă l-ai citit și știi asta, atunci îl imiți la perfecție. Epigonat. Dacă nu l-ai citit și nu cunoșteai asta, atunci mergi pe un drum bătătorit deja de altul, din cauză că ai lacune în cultura generală. Repeți fără să știi, pentru că dacă ai fi știut te-ai fi ferit.
Arghezi a exploatat tot ce se putea în domeniul ăsta. Căuta cuvinte vechi pentru a meșteri blesteme, era un pamfletar care-și rezolva diferendele ȘI prin astfel de imprecații versificate.

În poezie totul e să vii cu ceva nou. Poți scrie bine într-un stil deja fumat, dar la ce bun? Merge ca exercițiu, ca să-ți faci mâna. Ciorne de sertar. Însă incantații \"voodoo\" precum cele din textul tău ar încânta-o pe mătușă-mea de la țară, care ar fi bucuroasă să afle noi \"vrăji rele\" ca să le toarne în cap vecinei vrăjitoare și boscoroditoare de vizavi, cu care se bate în \"boscoane\" de decenii.

Domnule Victor, e bine să-ți deprinzi meșteșugul lucrând diverse stiluri. Dar caută noul, ia pulsul vremii, conectează-te la comunitatea cititorilor, vezi și ce așteaptă și înțeleg ei, ceea ce receptează, spre ce anume sunt receptivi. Așa cum în proză ai făcut cu succes.
Pentru asta, citește multă poezie modernă, cât mai aproape de vremurile noastre, altfel vei rămâne cantonat în poetici depășite de multișor. E păcat de timpul pierdut.

marea nu prea învârte dulbine, alea-s bucuria apelor curgătoare
dar, ca imagistică îndrăzneață, merge

aș evita repetarea cuvântului \"sfârși\" într-un poem redus ca întindere

bună șmecheria cu \"abece - dar\"
mi-au plăcut prima strofă și ultima
cea de-a doua conține imaginea fluviilor vărsate în mare, e cam uzată
prozodia e bună, e un poem reușit pentru rigorile versului clasic

Ai citit Arghezi în ultimul timp?

nice idea...
Lovin\' It

heh, dacă e scris la 14 ani, atunci pricepem... la 14 ani e bine să fii patetic, vârsta o cere... nu strica să știm și noi asta, specificat într-un subtitlu, de pildă...
atunci nu mai ziceam nimic
credeam că e scris acum... avem tendința să credem că textele postate aparțin timpului recent de creație
bine atunci, te las să scrii, spor la cuvinte!
:)

cam patetic, cornele...
nu merge!
încearcă să ne-o spui altfel, să afli noi corespondențe, întorsături, imagini pentru aceleași lucruri vechi de când lumea: dragostea, moartea, viața, tristețea, etc
mi-a plăcut poemul cu dumnezeu tractorist, vezi ce poți scoate pe linia aia

textul mi se pare legat, consistent
doar poanta din final alunecă în afara ideii esențiale din poem (geneza lumii asimilată unui făt produs la beție)

pentru că dacă mergi la curve, nu faci copii cu ele, nu?
așa că aici derapează
un copil la beție îl faci cu partenera ta
deci mersul la curve e în plus, părerea mea
ar putea fi modificată ideea, pentru a păstra imaginea tractoristului

e o atmosferă ușor soresciană în repetiția nenecesară \"îl confundăm\"
dar plăcută, convingătoare

mi se pare un text construit pe o idee puternică, bine stilizat
cornele, poți miza și pe viitor pe astfel de texte-idei, totul e să cazi pe idee

salutări micului tău poet care e atât de bun la critică literară încă de pe acum, surprinde esența textelor la fix, m-a amuzat teribil
inspirație vă doresc amândurora

sensibilitate extremă condensată cu grație

tragică mărturisirea \"am ascuns că scriu poezii. am ascuns cât am putut\"

ai în mine un cititor fidel

Victoraș, maică, tu tot timpul ești așa de agitat? Încă de dimineață? Nervi, înjurături, acuze?
Te-ai gândit că poate de la tiroidă ți se trage? N-ar strica să-ți faci o ecografie. Știu cazuri de agitați care s-au liniștit după ce au început tratament pentru hipertiroidie.
Ia exemplu de la domnul Adrian și pricepe că ești liber să spui lucrurilor pe nume, totul e felul în care o faci...

cred că mergea încadrat la \"ghicitori de șezătoare\":
\"două-au icnit, două-au sleit, ghici micoză ce-i?\"

\"contradanțuri, maștera, legion, șerpește, inoroaga\"... așa-mi vorbea bunica pe la 12 anișori

aș fi preferat totuși un story mai coagulat, fie el și basm reloaded, cybersnoavă, matrix cu tâlc, feeduri de șagă

poate că androida noastră preferată ne supune cerebelul la grele cazne, lăsându-ne perplecși și neutralizați de mult scormonit în cele înțelesuri ale grelelor eresuri din balada asta \"de dragoste\"

eu, încaltea, gândescu-mă că dragostea e hăt colo în \"strâmtorile cărnii\", taman până-n \"fanta rănită\" de atâta \"sleire\"

Văd un text încadrat la \"umoristice\", însă, din păcate, fără niciun strop de umor.

Probabil că atunci când domnul Potra descoperă că îl furnică \"viziuni\" la \"rădăcina coapselor\", nehotărât dacă ar trebui să se scarpine \"între fese\" sau să defecheze, îl apucă un râs pantagruelic de bizareria propriei persoane.

E posibil ca, atunci când domnia-sa reușește să-și controleze cât de cât propensiunea spre \"masturbări necontrolate în somn\", să fie atât de fericit încât să-l cutremure un râs de-a dreptul tineresc.

Poate că atunci când domnia-sa descoperă câte-o erecție rătăcită în somn, bucuros că mai pune și dumnealui mâna pe vreo \"despărțitură\" pufoasă, măcar în vis, îl pufnește un râs aproape epileptic, și e așa de uimit de comicul nebun al situației încât simte nevoia să ne înveselească și nouă viețile monotone cu hazoasele sale pățanii onirice.

Domnule Victor, am o bănuială, așa că vă rog să-mi răspundeți la câteva întrebări. În copilărie erați cumva unul dintre acei copii ciudăței care încercau să spună și ei glumițe la ore, dar nu-și dădeau seama de ce râd toți colegii de poantele lor nesărate?

Erați genul de copil care făcea gafe la mesele de familie, cu tot felul de aluzii nepotrivite și anecdote anoste, încât rudele vă priveau cu îngăduință și zâmbete de complezență?

Vi s-a spus de către mai multe persoane că nu aveți simțul ridicolului?

Ați simțit de multe ori că râdeți în momente nepotrivite, de pildă la înmormântări, sau că nu vă prindeți de poantă decât la multă vreme după ce toți au râs?

Vi s-a întâmplat de multe ori să spuneți glume care vi se păreau formidabile, dar care stârneau stupoarea sau confuzia audienței?

Filmul dumneavoastră preferat este \"Napoleon Dynamite\"?

Vă rog să ne povestiți despre perioada copilăriei, despre felul în care vă simțeați în aceste situații descrise mai sus. Mulțumesc pentru implicare.

\"Eu am dat patru milioane\"
Nea Liviu, gândește-te că peste câțiva ani, când Bicuță va deveni erou de comentarii literare și coșmar de bacalaureat, prețul danțului miresei va sălta binișor, din cauza inflației... atunci \"patru milioane\" va părea un detaliu vetust (poate chiar vor zice: \"a, era pe vremea când se mai foloseau lei\"). Mai bine pune suma direct în euro, că e mai sigur.
:)

Știu că domnia-ta postezi pe site ca să ai și sugestii critice din partea noastră, așa că zic și eu ce văd, așa, de la depărtare: fundalul e bun, umorul suculent, personajele credibile, dar parcă simt nevoia unei individualizări mai accentuate, o diferențiere netă pe baza stilurilor folosite de fiecare, prin ticuri verbale, clișee de vorbire, tot ceea ce înseamnă \"umor de limbaj\".
Să nu pară că personajele sunt doar ipostazieri ale autorului, că folosesc același mod de exprimare. Aici se poate lucra după ce materia brută a fost expusă, iar umorul, pânza freatică a cărții, e asigurat. Caragiale făcea minuni creionând tipologii prin felieri de mental, expresii absurde, repetiții, etc. Sigur, și așa cum e acum textul e bun, dar știu că matale ești perfecționist, așa că sugestia mea nu are cum să strice.
:)

Cârciuma asta trece încet-încet în mitologic, presimt că va fi obiectivul cel mai vizitat din Roșiori peste o vreme. Toată lumea va dori să-l cunoască pe Bicuță.
Poate vor schimba numele orașului Roșiori în Bicuță City, cum se face prin alte state.

\"când mă pătrunzi gâfâind bărbate!\"
e incredibil cât de îngrozitor poți să scrii
mi-ar fi jenă să apar cu așa ceva în fața cititorilor
așa ar scrie un navetist beat, în sala de așteptare, între o șeptică și un scărpinat în bască, dacă i-ai promite o cinzeacă pentru un text: \"mă pătrunzi gâfâind, sfârcul tare mușcat\"

\"acolo unde setea mea te cheamă\"
banalități bune pentru o melodie 3 SUD EST, dar prezentate de parcă ar fi cine știe ce inovații mondiale în lirică

\"umple-mi gura de femeie de bărbatul așteptat în așternutul aspru al furtului
clipei în care egali răsuflăm liniștea unui nou început\"

plat, prozaic, prost scris, boring!
poate fi ceva mai antiliric, mai prost exprimat, mai departe de poezie?
cu așa ceva n-ai fi avut succes nici măcar acum un veac la domnișoarele de pension sensibiloase, leșinate de emoție la gânduri mai impudice
e clar că nu citești poezie modernă, pentru că faci greșeli de amator și nu realizezi cât de vetust scrii, ești un începător și atât

ți s-a mai spus pe aici că te pricepi la poezie \"cât se pricepe un babuin la mulsul unui ornitorinc\", ceea ce arată perfect nivelul tău amatoristic, lucru cu care nu pot fi decât de acord

dacă nu știi să scrii poezie măcar taci și învață de la cei ce știu să o facă, nu te băga tu să critici și să-ți dai cu părerea despre poezie, pentru că ești paralel cu domeniul ăsta

m-am uitat la felul în care comentezi, și am văzut câte parale fac judecățile tale critice tale: prietenilor tăi de mess le ridici în slăvi orice peltea, făcând legături aiuristice între manualul fierarului-betonist și rolul celularelor în epoca de piatră, numai ca să le justifici inepțiile, dar dacă îndrăznește cineva să te critice îl jignești numindu-l \"porc\", \"bolnav psihic\", diavol\", \"cobai\", \"câine pavlovian\", și alte atacuri la persoană care arată dispreț față de colegi, cărora li te adresezi ca unor ANIMALE

văd în atitudinea asta doar îngâmfare, autosuficiență, supralicitare, tupeu

așa că lasă poezia și critica poetica acelora ce se pricep, și rămâi la proză unde te descurci mai binișor

eu n-am putut vizualiza deloc poziția asta contorsionată din kama sutra
\"când mă pătrunzi gâfâind
bărbate! șoldul ți-l sărut\"

adică tu o pătrunzi gâfâind poetic, dar ea ajunge totuși până la șold ca să ți-l sărute?
e ceva dubios aici
așa ceva nu se egzistă, parol!
nici măcar dacă o iei pe madam fără oase-n burtă, ca acrobatele alea chineze

nu cumva e sex în grup, cu penetrări la grămadă, care pe unde apucă?
ipoteză: una e penetrată, altul te sărută-n șold
sau: unul te penetrează, tu săruți un șold la întâmplare

în rest, poeziuca asta mi se pare numai bună pentru site-ul www.fantezii.ro, unde toți obsedații voioși își defulează talentul poeticesc la greu
de exemplu
\"numărătoarea urmelor de dinți\"
adică: sex sado-maso, cu mușcături canibalicești, echimoze, urlete...

dar totul nu e decât o reverie tristă a domnului victor, se scapă chiar el când ne confesează lăcrămos:
\"gustul nu mi-l dai,
mi-l fac imaginându-te\"
adică nu e nimic real, ci totul e imaginație pură!

carevasăzică, domnul victor duce dorul, și ne împărtășește ce-ar face el dacă ar pune mâna pe vreun \"sfârc tare\", cum \"i-ar umple el gura\" cu bărbăția lui, etc

domnule victor, cred că dumneata faci un fel de autoterapie pe-aici, pe site
ai ajuns să-ți scrii singur poezii de dragoste... halal să-ți fie!

hm, văd că vrei să-l bați pe Proust în domeniul frazării întortocheate și să intri în Cartea Recordurilor cu \"cea mai lungă frază din lume\"

ogru e ogre?
se pare că a intrat în uz deja
:)

cel mai interesant pasaj mi se pare \"conchistador cu coiful aburit și opărit de transpirație și eșuat pe insulele Sfântului Duh ale Mării-Ocean, înfățișat ca un părinte fondator, încovoiat sub pudra orbitoare a propriei sale peruci, privind prin ochean buchiseala ilizibilă a declarației sale de independență, exhibată cu nerușinare ochilor veacurilor ce vor fi să vină\"

simt că ai o propensiune spre uchronie, fabulos, geografii imaginare, remixări de lumi, aventuri și reverii, amestecări de stiluri și curente și epoci
ai putea explora filonul ăsta, te-ar putea defini

așa, și pun pariu că o să-ți fie prea lene ca să continui fragmentul...

amănuntul cu piercing-ul trimite totuși pe pista cu \"povestea\" din \"Filantropica\"
\"mâna care nu spune o poveste nu primește nimic\"

tipul era credibil pentru că avea o poveste simplă, nu se încurca în detalii

mi-aduc aminte de un tip bine îmbrăcat, finuț, politicos, dintr-o gară franțuzească, mi-a cerut 10 franci și, când m-am mirat că era mai bine înțolit ca mine, mi-a zis: păi, am nevoie ca să mă droghez, ce să fac, să dau în cap?

i-am dat
:)

cam multe autointerpelări, exclamații... ar fi mers un ton mai reținut, mai puțin retoric

typo: \"rana dechisă\"

dacă ai reveni peste 18 zile peste poem, ai putea reține numai imaginile de forță, ca \"ekg-uri demne de rubens\", \"călătorii lactice\", ar ieși un text interesant

în forma actuală textul suferă de patetism, de hipertrofie a imaginarului
însă remarc imaginația zglobie și anvergura diaporamelor...
o zi bună!

începtul e cam descriptiv

fereastra e în drum... de ce în drum? e un GEAM spart în drum?
sau e o atmosferă inconsistentă de vis, cu ferestra asta suspendată în drum?

aș fi pus \"urma asta\", pentru oralitate

poemul e coagulat, pictural, sinestezic
reușiți tropii cu iarna înverșunată pe ceasuri, omida ce linge urme, aritmia vreascurilor
îmi pare că l-ai șlefuit la maxim
bravos