Scrie Intră în cont

AR

Andrei Radu

Verificat

@andrei-radu

Bucuresti

🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ

0

Aprecieri

58

Vizite

Cronologie

Andrei Radu·2 apr. 2004

Vreau sa imi cer scuze de pe acum ca nu voi reusi sa ajung duminica la Ateliere (pe care le-am frecventat cu multa placere aproape constant). Vina o poarta Politehnica si sistemul ei de partiale, precum si- iata- incapacitatea mea de a ma descurca ceva mai lejer.
Sunt convins ca va veti simti bine !

Pe textul:

„Ateliere Artistice 5 - Backstage 3 Aprilie 2004" de Radu Herinean

0 suflu

Andrei Radu·1 apr. 2004

Da, Cosmine, trebuie sa admit ca incercarea ta in versuri \"armonioase \" nu e chiar un succes. Ba din contra. In primele texte, era un contact direct intre ceea ce \"simteai\" (si chiar simteai) si forma nemetaforica de expresie. Aici totul se dilueaza. Creezi punnti care nu sunt necesare. Revino la ceea ce scriai inainte.

Pe textul:

„La cursuri" de Cosmin Negoescu

0 suflu

Andrei Radu·1 apr. 2004

Cosmine, nu inteleg de ce poemul asta a fost trecut la atelier. Poate din cauza acelui si de \"CCCCC\" care, personal, nu ma deranjeaza catusi de putin dar care am senzatia ca ar contraveni unor reguli ale site-ului. Cat despre ideea ta de a scrie in rime...Nu o gasesc salutara. Cred ca - tie cel putin - ti se potriveste forma directa de expresie. Ne mai vedem!

Pe textul:

„Insemnari" de Cosmin Negoescu

De îmbunătățit

0 suflu

Andrei Radu·30 mar. 2004

Nu va voi ascunde faptul ca autorul acestor randuri imi e prieten si coleg. Nici faptul ca, acum doua saptamani a fost prezent in Backstage la atelierele poezie.ro. Ma mirase inca de atunci faptul ca isi dorise sa vina, el, un calculatorist atent si calm, la o intalnire poetica. Nu banuiam ca scrie, si mai ales intr-o maniera frusta. Fara metafore, vreau sa zic. E un prim poem al sau pe care il citesc, asa ca imi aman o judecata de valoare. In orice caz, e promitator. Abia astept sa il intalnesc si sa vorbim (pentru prima data ) despre literatura.

Pe textul:

„Dimineata la politehnica" de Cosmin Negoescu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Elena, ai dreptate, e undeva in zona intelepciunii, a non-atasamentului indian, Zen si Bhagavad-Gita. A tinde, poate la perfectiune, desi mai curand cred ca e a te echilibra. Ca in Flaubert: A scris vreodata un betiv cantece de chef? A scris un gelos despre gelozie ?
Adela, superb jocul de cuvinte; stii deja ca asta e calea de a ma bucura: cuvintele. Sunt un om condei (Flaubert again)

Pe textul:

„Unjealous guy" de Andrei Radu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Mi-a placut enorm poemul asta (de fapt intregul volum). O corectie, insa: O betie cu Marx a aparut in 1995 (sau 1996 ?)

Pe textul:

„Balada celui plecat" de Mircea Dinescu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Adela, a propos de jocul de cuvinte: ma gandesc (inca vag, asa ca nu vreau sa-mi fie luata in nume de teorie) la o non -gelozie necesara, la o abolire a invidiilor si posesiilor. Nu e liberal ce scriu (mea culpa), dar, gandindu-ma la Federman \"Limbajul este un bun democratic\" si la Mircea Nedelciu - Amendament la instnctul proprietatii parca incep sa vad mai multe in proza mea si mai ales sa imi doresc sa fie din ce in ce mai multe: Sa nu le uit si sa le continuu maine, sau sa mimez ca le continuu, sa se stie ca scriu.. Cum o fi o oglinda fractalica ?

Pe textul:

„Unjealous guy" de Andrei Radu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Va multumesc pentru comentariile favorabile, la acest debut in proza al meu, mult marcat de un limbaj poematic, de intrepatrunderi. Am incercat sa inserez cateva etaje de lectura, si iata ca, o parte din ele, au fost sesizate. Cu altele ma voi mai razboi in eventuale poeme sau intr-o necesara reluare a acestei proze.
Se pare ca e destul de dificil sa fac asta, sa scriu pe cateva pagini, sa creez link-uri; asa ca inteleg o anume reticenta in a citi proza pe care multi o au. Mai ales in fata monitorului.

Pe textul:

„Unjealous guy" de Andrei Radu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Nu este suficient, in mod clar, sa ofer cititorilor pista asta. Pentru ca, desi pe fundalul unei melodii, actiunea isi are regulile proprii si cheile. Totusi, din prietenie pentru cititori, voi reda versurile lui Lennon (Jealous guy);

Mail: John Lennon - Jealous Guy Lyrics to a friend

I was dreaming of the past
And my heart was beating fast
I began to lose control
I began to lose control

I didn\'t mean to hurt you
I\'m sorry that I made you cry
Oh no, I didn\'t want to hurt you
I\'m just a jealous guy

I was feeling insecure
You might not love me anymore
I was shivering inside
I was shivering inside

I didn\'t mean to hurt you
I\'m sorry that I made you cry
Oh no, I didn\'t want to hurt you
I\'m just a jealous guy

I didn\'t mean to hurt you
I\'m sorry that I made you cry
Oh no, I didn\'t want to hurt you
I\'m just a jealous guy

I was trying to catch your eyes
Thought that you was trying to hide
I was swallowing my pain
I was swallowing my pain

I didn\'t mean to hurt you
I\'m sorry that I made you cry
Oh no, I didn\'t want to hurt you
I\'m just a jealous guy, watch out
I\'m just a jealous guy, look out babe
I\'m just a jealous guy

Pe textul:

„Unjealous guy" de Andrei Radu

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

eden din doi în doi eoni iata un vers excelent! Cred ca el salveaza intreaga viziune, care e nitel cosmologica, romantic goethe-eana (microcaosm-macrocosm), care face ca pe vremuri, sa comunice neuronii cu cometele.

Pe textul:

„Vuiet prelung" de Camelia Petre

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Ca poem de dragoste e bine construit, desi cumva imi da senzatia de deja vu. Nu l-am mai citit, desigur, insa discursul e unul modernist. Nu spun stanescian, pentru ca ludicul verbal al lui Nichita era un plus.
Nu e deloc o critica. Poemul este bun in forma asta. Dar ti-am sugerat unde e hiba. Nu se simte ca ai fi proprietarul cuvintelor tale.

Pe textul:

„ia-ma de mana si uita-ma" de George Nasturica

0 suflu

Andrei Radu·26 mar. 2004

Stii bine deja, Livia, ca imi place poemul asta, si ma bucur sporit ca nu sunt singurul. Si stii si de ce:are feminitate felina, stie sa vorbeasca despre o femeie completa. Mi-a amintit de superba femeie celta care, violata de un militar roman, isi ucide sotul la intoarcere pentru a nu fi doi barbati vii care sa poata spune ca m-au avut.
Doar o data faci dragoste cu femeia desavrasita

Pe textul:

„copiii din prezervativ" de Livia Rosca

0 suflu

Andrei Radu·23 mar. 2004

Am avut ceva dubii in legatura cu scrierea unui comentariu, recunosc. Si nu vreau sa jignesc catusi de putin. Mi se pare insa ca structural si tematic genul acesta de poezie e putin obselescent. Retorica e una excesiv clasicizanta (in maniera- neasumata complet- a lui Blaga ), cu inversiuni (care, ca tropi, sunt insuficiente- vezi Maiorescu) : Fragilă numai atunci
Când cunoașterea întâlnește... si prozaisme explicative : de fapt, mult timp. Tematic, e un truism (pierderea inocentei= cunoastere), care s-ar fi putut salva printr-o explozie imagistica, prin inedit. Din pacate, nu cred ca a reusit.

Pe textul:

„Inocență" de Elena Albu

0 suflu

Andrei Radu·22 mar. 2004

Magule, imi place enorm si voi risca sa zic si de ce. Pentru ca exercitiul tau interior e unul de sorginte verbala, fonica, morfologica: nu atat realizarea de pseudohaiku (cred ca e o pista falsa pentru cititorii neatenti) cat meritata intrare in scena a tiltlului. Exista celera fraza a lui Nabokov, in care rupe, fonetic, numele nomfetei : Lo- Li- Ta.
Lo-[Li]-Tus. O excelenta gradare a idei !

Pe textul:

„Li" de Dan Mitrut

0 suflu

Andrei Radu·20 mar. 2004

Nu va deschide însă nici acum ochii spre o lume în care cel mai dorit este fabricat de existența celui mai singur și îndepărtat iar cel mai dur diamant este valoros prin fragilitatea polenului de pe aripile fluturelui.
Logica metaforica a antipozilor, suberba! Nu pot afirma cert ca e si punctul tau de vedere, dar al multor cititori sigur e: la fel cum nu pot exista duri fara slabi, textul tau (care e un \"scenariu\" ) exista si prin relationarea la filmul recent al lui Mel Gibson (The passion of the Christ). Daca acolo viziunea e revoltator grotesca, aici durerea este pur si simplu anulata: nu se aud urletele condamnatilor, ci loviturile de ciocan, Iisus nu isi simte durerea, ci o imagineaza pe a celorlalti. Excelent.
Risc (dar imi asum asta) sa afirm ca e chiar un text polemic in subsidiar: un text care ofera publicului oripilat de The passion of the Christ,snob si greu de urnit din prejudecatile puriste caricatura a ceea ce el ar vrea: o rastignire ataraxica, fara dureri, in care Mantuitorul e prins pe cruce cu super glue. Ca un crucifix. Un text care pare sa strige: asta va place ?

Pe textul:

„Reclamă" de george vasilievici

0 suflu

Andrei Radu·20 mar. 2004

Poemul nu e deloc rau, ba chiar are o doza interesanta de hazard bine temperat. Unde apar, in spectrul meu, scaparile? De pilda in fortarea limbajului (inasfaltit) si, discret de data asta, in atemporalitate.
Te mai citesc. Mi-ai amintit (si tie, mai mult ca sigur) de Asfalt Tangoal lui Caranfil.

Pe textul:

„Asfaltism" de Alexandru D.

0 suflu

Andrei Radu·19 mar. 2004

Imi scuz absenta de la intalnirea de data trecuta (ca orice student provincial, am fost acasa) si promit sa fiu prezent la a treia intalnire, care se anunta (asa si trebuie) tot de high level. Nu stiu sigur care e structura acestor intalniri, (asa ca-mi rezerv posibilitatea de a gresi) dar as propune, neformal, si o discutie pe marginea textelor care se citesc (sau macar a unora dintre ele). Recunosc, exista riscul unor degenerari in polemici aprinse, dar pentru dinamismul ideilor ar putea fi salutar.
I just wait for Sunday!

Pe textul:

„Ateliere Artistice - urmează ediția a treia" de Radu Herinean

0 suflu

Andrei Radu·17 mar. 2004

Nu stiu daca pot numi intertext maniera de a te referi la fragmente intuite din alte zone lingvistice. Cred mai curand, dupa clasificarea lui Gennette, ca e vorba de transtextualitate, ca - lucru de mare finete - realizezi comentarii poetice ale unor vorbe auzite. \"Tu esti fata de locale/ te cunosti dupa sandale\" (nu sunt catusi de putin manelist, dar Regia lasa urme...) erau ore in care ma stiam dupa sandale/precum Cenusareasa din Vitan-Birzesti . Numai ca la tine, discret, sandalele capata o dimensiune romana, ca ale imperatorilor din palatele capuane. Ecouri caragialesti secundare (domnul nu e acasa/era o vreme in care nici macar nu aveam casa) sunt si ele reluate din perspectiva personala.
In fine, nu mai continuu ca sa nu deranjez prin logoree. In orice caz, finalul e, si el, excelent, nominalist si utopic. Poemul asta e o dovada a asimilarii complet personalizate a literaturii, nu ca suprafata, ci ca fond. Mi-a placut.
La gura visului: in Oniria.

Pe textul:

„Povestiri la gura visului I" de Radu Tudor Ciornei

0 suflu

Andrei Radu·16 mar. 2004

Cred ca Blaga e spiritul tutelar al poeziei tale (cel putin al acesteia). In orice caz, e una de o clara factura modernista, operand cu aseamenea concepte ale vagului: nesfârșitele ape, drumului ascuns , oarbă liniștea . In orice caz, salvarea vine tot dintr-o metafora difuza : megafoanele imbatranite. Chiar le-am auzit sunetul.

Pe textul:

„Ultima hartie-ngalbenita" de Aniela Ungureanu

0 suflu

Andrei Radu·8 mar. 2004

Nu sunt un rocker infocat sau macar constant. Dar IRIS este mai mult decat o formatie de rock. E - nu spun prea mult - un fenomen. Cel putin in muzica romaneasca. E o trupa care stie sa isi gandeasca piesele si albumele, care a recucerit publicul cu Luna plina, l-a pastrat cu Mirage (desi mesajul a fost, cred, aproape suprarealist, ceea ce l-a facut ceva mai dificil), si a incantat cu Casino si Lady in Black; pentru mine, in momentul acela au aratat ca apartin marii muzici.
Nu intamplator colectia Muzzak (Humanitas) contine IRIS ca o prima trupa romaneasca.
Merita din plin seara de Joi (Joy) sa fim acolo!

Pe textul:

„Iris - joi 11 martie" de Radu Herinean

0 suflu