Poezie
flașnetarul orb
2 min lectură·
Mediu
probă de messenger
t
l
q
mizerie, nimic altceva decât crimă în pădurile interminabile de la celălalt capăt al orașului
pe fundal femeile bete nu-și spun nimic
încerc să nu îngheț într-un decembrie în care urmează să mă redefinesc
trag în picioare aceleași șosete murdare ca și când m-aș încălța din nou cu străzile pe care am umblat
mi se restrâng drumurile devin laturile calme ale unor cutii
nu te speria încetăm să existăm dar continuăm să scriem
lasă-ți privirea să pulseze în ecran o dată cu liniile albe ale curentului cu care ceva din noi o să simtă o să te doară ochii
am să te privesc interesant dintr-o poză de buletin format A4 gol
să ne mâncăm în această iarna hibridă parte material ecologic parte de poet desființat
și în final o linie puțin aplecată de bikinii care încă nu au fost dezbrăcați de fapt îi poți păstra poți dansa în fața unei ferestre care începe să se închidă
înainte de foaia de ziar a fost o renaștere ziarul a fost fals și cu toate acestea în căldura blândă a amiezii am continuat să citesc
cu coatele roase de balustrada podului număram creierii terminați fragmente scurse prin occipital pe gresie în baie, pe covor în anticamera în care zăbovesc
trandafirul japonez lipsit de iubire într-o cutie care o dată era a mea și prin mici înțepături de bolduri
am scris nevermind totuși lacul acesta va îngheța îi vom aștepta sfârșitul ca un tren și nu vom mai putea scoate de-aici diverse expresii ale figurilor noastre contorsionând când sticla când forma ei rămasă pe o jumătate de cap
pe o jumătate de bancnota de un leu că pariul acesta va fi câștigat de următorul sportiv și de asfințitul acestei inimi care nu se mai sfârșește
bucăți de ficat întărit și nici o altă șansă în plus scoate-mă din birou și mai dă-mi o bucată de ciocolată
mai aștept încă flașnetarul orb în flăcări să evadeze pe gâtul gol al frânghiei din noaptea mea
013292
0
RE