Anda Andrieș

Citit, tãcut...

Multumesc pentru rãspuns în primul rând, în al doilea rând eu nu v-am catalogat, mi-am exprimat o pãrere de cititor (simplu).
Am recunoscut si in precedentul comentariu cã îmi place proza pe care o scrieti - rãmân pe site pânã mã cuceriti si la capitolul poezie.

Bun venit pe Agonia si felicitãri!

Anda

Am râs cu lacrimi, te felicit nu numai pentru parodie ci si pentru ca ai postat-o la tine in paginã, eu am cautat-o în pagina concursului precedent si eram tare amãrâtã cã nu-i acolo!

P.S. Imi dai voie s-o scriu pe felicitarea ce i-o voi trimite sefului meu?

Mihaela,

Ne-am mai întâlnit printre comentarii, acum în pagina ta.
Plãcut mult \"Lectia cu numãrul trei\" voi mai trece sã iau lectii - profesoarã de iubire sã te faci, învãt usor...

Pe curând,
Anda

Si dacã toate au fost spuse, eu care am venit cu trenul de searã, ce mai pot spune?
Cã-mi place sonetul, dar si portretul (de sonetist) si-am sã revin în altã searã si-n altã garã.

Anda

Am o mare nedumerire! Ti-am citit toate textele postate, poezie si proza. Poezie scrii slab (ca sã nu spun altfel - (sã nu cumva sã crezi cã eu stau mai bine)), prozã scrii foarte bine, mã întreb dacã îti apartine? Dacã da esti bun! Dacã nu posteaz-o în bibliotecã cu titlu si cu autor.

Cu cea mai bunã intentie,
Anda

Eu am vãzut doar fumul cum se ridica în cercuri verzi \"în drumul cãtre lunã\".

Treceam si eu prin pãdure...

Anda

Zâmbetul poate fi clipa celor douã infinituri - din noi si de dincolo...cãinta poate fi clipa ce le uneste.

Tot binele,
Anda

PARODIE ~ Termenul, provenind din Fr. parodie, lat., gr. parodia (cf. para \"alãturi\" și ode \"cântec\"), desemneazã o imitație satiricã a unei opere serioase, îndeobște cunoscutã publicului, ale cãrei subiect și procedee de expresie sunt transpuse la modul \"burlesc\". Ea nu este o simplã pastișã, mai mult sau mai puțin involuntarã, ci o mimare a originalului, cu intenția expresã de a-i sublinia comic trãsãturile caracteristice. Astfel privitã, Parodia ar echivala cu un act critic. Dupã Thomas Mann, ea reprezintã o atitudine de negare a unui fenomen artistic anacronic, vetust, care și-a pierdut \"naivitatea\":
\"dragostea pentru un spirit al artei pe care nu o mai crezi posibilã genereazã parodia\". Aceasta e însã numai una din direcțiile ei de dezvoltare, care aici se confundã cu comicul însuși, obiectul Parodiei putând fi în principiu orice operã literarã, chiar și una apreciatã de autorul parodist. O definiție a speciei a propus maestrul Parodiei la noi, G. Topîrceanu: \"O încercare mai ușoarã în acest gen este parodierea unei bucãți literare anumite. E vorba în acest caz de un soi de parafrazã spiritualã, în care autorul parodiei abundã în sensul bucãții parodiate, bagatelizându-i tonul și vulgarizându-i conținutul. O încercare mai dificilã însã este parodierea nu a unei bucãți anumite, ci a unui scriitor, luat în întregime, cu felul lui de a gândi, de a simți și de a se exprima. Iar în acest din urmã caz, mi se pare cã parodia începe sã devinã originalã, adicã operã de creație purã.\" (Cum am devenit moldovan). Parodia a fost cunoscutã în toate epocile, de la vechii greci (Batrachomiomahia - Lupta dintre șoareci și broaște - este o parodie a Iliadei) pânã în timpurile moderne. Anumite pasaje din opera lui Rabelais, Virgile travesti (Vergiliu travestit) de Scarron, unele pamflete ale lui Voltaire se înscriu ca piese antologice. La începutul secolului XX, foarte reputați în Franța sunt Paul Reboux și Charles Muller cu ale lor A la maniere de...(In stilul lui...,1908-1913, în care erau parodiate arhaismele lui La Fontaine, stilul parantetic și stufos al lui Proust, scrupulele artistice ale lui Flaubert, hiperbola și abuzul de mitologie din poemele lui Hugo). In literatura românã, Parodia cunoaște un reprezentant ilustru în Caragiale, primul critic al simbolismului și al instrumentalismului: Amiazã maurã (simbolist orientalã), Finiș, Sonet (simbolist decadent) etc., și apoi în G.Topîrceanu, cu ale sale Parodii originale. E de citat, pentru epoca noastrã, Marin Sorescu, poet care a debutat cu un volum de parodii. (Singur printre poeți.) Al.Sãlcudeanu

BURLESC ~ Termenul provine din fr. burlesque, it. burlesco (de la burlare \"a glumi, a-și bate joc\", derivat din burla \"farsã\"). Se spune despre o compoziție de un comic buf, ce merge uneori pânã la vulgaritate și care derivã din imitarea exageratã, la modul caricatural, a unor acțiuni sau lucruri serioase, din luarea în râs a celor mai pure frumuseți și a personajelor celor mai nobile și eroice.()
Stilul Burlesc desființeazã eroicul și grandiosul prin reducerea acestora la proporțiile comune, banale, și prin utilizarea excesivã a glumei groase și a unui limbaj foarte transparent. Stilul Burlesc s-a manifestat în toate artele, dar literatura este aceea care l-a cultivat în mod strãlucit și semnificativ.()Al.S.

PASTIȘÃ ~ Termenul provine din fr.pastiche, de la it. pasticcio (cf. lat. pasta \"pastã\").
1. Imitare,reproducere mimeticã - uneori involuntarã -, a unui model ilustru; (peiorativ) copie fãrã valoare.
2. Contrafacere abilã a stilului caracteristic unui maestru ori unei școli literare, adesea cu intenție comicã.
Ca exercițiu al ingeniozitãții, Pastișa a tentat spiritele având voluptatea jocului stilistic și auzul fin, în stare sã discearnã sonoritatea specialã a cuvântului. Pastișa se învecineazã cu Parodia, fãrã a i se suprapune integral, cãci aceasta (Parodia) urmeazã textul unui anume model, cãruia îi reproduce cu seriozitate bufonã tonul si schema subiectului, adus, prin translație, la dimensiuni derizorii.
Pastișa uzeazã doar de automatismele lingvistice ale modelului, neimpunând corespondența în ordinea subiectului, încât poate fi operã originalã. Rabelais a pastișat discursul ciceronian (Gargantua, cap.XXXI), La Bruyere - pe Montaigne; Bossuet însã compune o fabulã latineascã pe care o dã drept a lui Phedrus, iar Balzac este autor original în Contes drolatiques (Povești cu caraghioslâcuri), 1832-1837, deși pastișeazã învederat pe RAbelais și fabliau-ul medieval. La noi, mari amatori de pastișe au fost I.L.Caragiale (Temã cu variațiuni - pastișã la câteva stiluri gazetãrești, între care și cel franțuzesc al lui M. Vãcãrescu-Claymoor; Cronicã de Crãciun - luând ca obiect nuvela \"sãmãnãtoristã\") și Pãstorel Teodoreanu (Hronicul mãscãriciului Vãlãtuc - unde mimeazã stilul cronicãresc, pe subiecte proprii). M.Vornicu

Sursa: Dicționar de termeni literari

\"Mă-ndrept mereu spre primii pași din viață
Și lupt mereu de-aici să nu mai plec.\"
Cum se poate ajunge la aceastã stare? Sã cauti neîncetat începutul, adevãrul, puritatea nu mi se pare greu, foare greu mi se pare sã-ti amintesti cã trebuie sã lupti sã rãmâi cantonat între aceste coordonate.
Iar viata asta-i ca la piatã. Sau poate nu.

Cu drag,
Anda

Nu-i deloc suptilã trimiterea ta! Asa ai vrut?
Mã incearcã un imbold spre parodie! Dar îl stãpânesc.

Astept un mail de la tine cu impresii despre \"razboi\"!

Anda

\"Muza ta, ca-i rea sau buna,
A stat prea mult pe la stana,
Si se vede, vrei nu vrei:
N-ai \"condei\"!\"
Radulescu Florin


Cã nivelul meu e mic,
Recunosc, nu spun nimic.
Dar îti sunt superior
La nivelul de umor.

Ideile-ti putine se rotesc
In jurul uneia, se stie
Si nu mai vin sã te citesc
Mã reîntorc la poezie.

Muza mea, cã nu-i bãtrânã
N-a venit direct din stânã
Dar a voastrã, dragii mei
N-a pus mâna pe condei!

Ce credeai cã eu pot lipsi? Desi ador caii si nu suport mãgarii, pe Horicã al tãu mi-l pun lângã tastaturã.
Doar exceptia întãreste regula, nu?
Ce zici, n-am talent de prezicãtoare? La stelute mã refer!

Tanti Omida,

boy-ul ei, mascul vedeta
se simte slab ca un tanc
cand anda-i pune-o stacheta
de sarit mult prea... adanc
(Pana si-n acest sport mitic/ Ea vrea campion olimpic!)
(dumitru cioaca-genuneanu)

La Anda epigrama nu-i în carte
Se tine de prostii, mãi vere
Eu zic sã stai putin deoparte
Cã pentru asta n-ai putere!

De-i\"sondor\" sau e \"miner\"
Ce munceste cu mult \"spor\",
Rezultatu-i efemer
Si ramane-n dormitor!
(Radulescu Florin)

Asa o fi, tu stii mai bine
Cu dormitorul cum rãmâne
Dar de unde-ti era \"pata\"?
Când strigai: Vino la tata!

Eu pe Ana o conduc,
Catren orfan sã nu-nfierez
Pe Genuneanu singur cuc
Desigur, nu pot sã-nfiez!

Cum te înscrii la concurs?

Anda Andries

Nu-ti mai întinde compasul
Si în plaja lui IMAS-ul
Poti fi declarat \"novic\"
Când sondajul e prea mic.


P.S. IMAS Institut de sondare a opiniei publice - agreat de Guvernul României.

\"seful cand iataganeste
plange partea-mi psihica
dar si ce mult se-ntareste
conditia-mi fizica\"

variantã:
\"Seful cand iataganeste
plange partea-mi psihicã
dar ce mult se-ntãreste
doar o parte - fizicã.\"