Anca-Iulia Beidac

dar totusi zic, ca o \'obiectiva\' ce sunt, ca, daca as fi fost adrisantul scrisorii, adicatelea adrisanta necunoscuta, m-as fi simtit fooooooooooarte bine.
Mi-a placut tot, tot, tare, tare, de la inceput la fin, rau rau, dar finalul asta :

\'Sunt eroul tău. Firesc. Obosesc uneori și atunci mă așez embrionar în căușul cald al trupului tău. Ține-mă în brațe, iubito! A rămas doar o zeamă de încăpățânare peste miezul începutului, armura a căzut pe drum, ruginită. Între mine și necrofagi mai stai doar tu.

Și totuși… dependența e ceea ce ne-ar putea răni de moarte. Nu mă pot preda, nici măcar ție. Nici tu, te-aș pierde înăuntru fără grația celor trei pași în spate. Exersăm fandarea. Și ne umplem de împreunări – mult – să aibă ce curge prin micile înțepături zilnice. Însângerați, pășim, mână-n mână, cu inima pompând nebunește ființa celuilalt. Ești în venele mele, sunt în arterele tale, crucificarea a devenit o problemă de cuplu.

Respirăm.\'

m-a dat gat. m-a impiedicat sa mai respir cateva secunde bune.
si aproape am ramas speechless. APROAPE... :)

Paul, cuvintele tale frumoase inseamna pentru mine mai mult decat crezi. iti multumesc pentru ele si pentru semnul lasat in pagina mea.
ma bucur tare ca ti-a placut! :)

imi place si titlul, bine gasit si posesor de 'vino-ncoa', in pagina sa ma citesti, adica...
in rest, mie (mai) mereu mi-au placut textele tale, emil, si asta mi-a adus aminte si de ce...
poeziile tale sunt foarte grafice si imaginile navalesc peste cititor, alert, nelasandu-l parca nici sa respire, pana se termina poema... :)
cred ca-mi pare bine si ca isi mai aduce aminte cineva de vhs-uri (chiar daca erau cu filme proaste) si de noroacele pe care le vanezi, primavara, mai ales, sperand nustiuce...
tot textul curge asa cum trebuie, intr-o succesiune rapida de imagini si sunete (corina nu e singura care a ramas in cap cu vocea lui morgan freeman... :) ), si pana la urma cred ca e bine daca invatam sa nu (ne) spunem (chiar) totul...

p.s. as zice si eu sa scoti acel 'asteptand mila'... si nu stiu de ce, dar proiectele alea pentru consiliul local mi s-au parut ca fractureaza putin textul...

in rest, ma bucur ca te-am citit! e o poezie de dragoste grozava asta... cel putin pentru mine.

fiindca vad ca unii dintre noi au 'lagune' (asa am auzit eu ca se spune :D) majore, uite aici, mv, cine e frumoasa mewsette: http://www.youtube.com/watch?v=TdOnhWKiRPI. intamplarea face sa fie chiar asta filmul meu preferat de desene animate.
si dadada, zapada nemaivazuta a mai impresionat un cititor. cu tot cu spaima neputintei de a proteja.
mie mi-a placut rau si finalul, asa, atarnat.
e un text asa cum scrii tu cel mai bine, emilian!
fain!

mie mi-a placut expresia aia, pe care am citit-o pe un site.
si am inserat-o in text, intre ghilimele, fiindca nu e a mea.
zburatul in formatie se refera la perioada de dupa indragosteala aia nebuna, care nu te lasa sa dormi si te face sa crezi ca poti trai fara apa si fara mancare, fara somn, doar cu dragoste.
ma bucur pentru semnul lasat, maria.

ai un typo: "inima i-o fiarbea provocându-i cele mai fantaste orgasme."
si subscriu la ce zice adrian, partial. fiindca mie imi pare ca dupa sex vine o alta faza in care se mai unge si de colo pana colo.
poezie imi place si mie. maximal.
o sa se faca un ciclu cu marii poeti, sa inteleg? :D

p.s. cel mai tare si mai tare mi-a placut de podeaua aia sarutatoare si de dezbractul goliciunii...
bravos! ti-a iesit bine de tot!

pot spune ca am apreciat imaginea cu tricotatul tevilor la esapament... desigur, doar in repaus, pentru ca numai un barbat ar putea crede ca poti tricota tevi care scot fum...
altfel, textul si-a atins scopul... s-a remarcat... chiar daca in mod negativ... e si asta un mod de a iesi in evidenta...

in primul meu comentariu, am zis ca am ras (ceea ce e real), dar si ca mi-a placut textul, luat ca atare si facand abstractie de subiect.
ma bucur sa vad ca si urmatorii care s-au oprit sub acest text au gasit de cuviinta sa spuna ca poezia sta pe picioarele ei, fara nicio legatura cu impricinatu'... pentru ca, altfel, ar fi pacat, ca nu merita pomeniti unii...
mi-adusei aminte de o faza care am citit-o in legatura cu corneliu baba, si care s-a petrecut in realitate pe vremea comunistillor. cica era o data pictorul extrem de suparat ca un individ, mic la stat si negru la suflet, tocmai ii interzisese o expozitie pe care trebuia s-o aiba la paris, cred. si vazandu-l un prieten asa necajit, l-a intrebat pe maestru de ce nu-l denunta pe respectivul, sa faca scandal si sa i se aprobe, astfel, expozitia interzisa. si a zis baba, cu intelepciune, imi permit sa spun: nu pot sa fac asta, dom'le, ca-l bag in istorie si nu merita! vor scrie dupa aia in carti ca uite, in anul cutare s-a certat baba cu bre' gheorghe, securistu' ranchiunos...
cam asa stau lucrurile peste tot si mereu...
si textu' asta e bun asa, de la mama lui (na, fie, tata)... :)

asta e tare buna cu dispozitiile femeii si ale barbatului. o voi tine minte ca s-o spun tuturor misoginilor.
acum ca am schimbat zidul chinezesc cu groapa marianelor, si mie mi se pare mai bine. poate si din cauza ca imi plac lucrurile ceva mai putin vizibile/inteligibile uneori, si traiesc asa, cu o vaga impresie, ca nu toata lumea stie/va intelege ce e cu marianele alea.
daca ti-a placut cu tanti de servici, uite inca unul 'corporatist': seful dintr-o corporatie isi cheama subordonatul in birou si striga catre el: idiotule, esti concediat! raspunsul angajatului corporatist: serios?! credeam ca sclavii se vand! :D

daca tot vorbim de feedback, martianule, e mai buna groapa aia decat zidul?

cand ai vazut c-ai zis ca iti place... :D
m-am intrebat, subit, daca e-adevarat sau visez, m-am si ciupit de obraz putin... si totusi, se pare ca nu e un vis, desi la ora asta ar putea fi... :)
avand in vedere faptul ca mie imi place foarte tare ce scrii (ceea ce ti-am si zis in cateva randuri, dar ulterioarele tale comentarii hai sa le zicem delicat malitioase m-au determinat sa renunt in a te comenta, ramanand un cititor 'in umbra'), crede-ma, pe cuvant, ca sunt foarte mirata si, in acelasi timp, incantata de prezenta ta aici si feedbackul pozitiv.
(daca tot vorbim de feedback, imi permit sa transcriu un banc care ma amuza de vreo 2 zile: femeia de servici dintr-o corporatie sterge cu mopul pe coridor. trece CEO. femeia se opreste. CEO intreaba. ce faci, maica, de ce te-ai oprit, ce-astepti? la care raspunsul femeii: feedback, maica, feedback. :D)
all in all, sunt de acord cu parerea cu zidul chinezesc. insa ma intreb daca am sa o schimb cu groapa marianelor :D sau marele canion, nu va fi la fel? (uite, dupa ce termin comentariul asta, o sa incercam cu marianele...).
multumesc de oprire si semn.
p.s. m-am mai ciupit o data! nu visez... :D

eu m-am amuzat. din nou. it was a relly funny saturday. :-)
dar, pana la urma, daca nu esti genul care scrie cu din alea cu mucegaiuri, bube si-altele, nu-ti iasa mereu.
aici zic ca n-a iesit rau. da' nu merita subiectu', zau ca nu.
cum ziceam si prin alte locuri, trec caravanele si cainii sa fie ei sanatosi...
ca nici caii nu mor oricand...
cine are ochi de vazut, s-auda! :D
in privinta acestui text, o singura concluzie personala: ditto!

uite aici, caprioara invizibila pe care am vazut-o si eu...
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13978583/no_unread_emails_in_your_inbox

erai tu?! :)

textul e de milioane! de la etajul 7 nu se vede, dar mie mi s-a spus ca se va scrie cu 'neon signs' on the sky across my office, so I could see it, he could see it, and, with us, the whole word! :)

p.s. eu te caut, lavinia! dupa textul asta, mi se pare din ce in ce mai necesar sa te invit la un suc... :)

fara, n-are (chiar) asa mult haz:
http://www.youtube.com/watch?v=GsjgSxyvwrg&feature=related

mie mi-a placut si mai tare, parca, poezia despre cum s-a scris poezia care mi-a placut atat de tare... coerenta ma caracterizeaza, in permanenta, dupa cum se poate lesne observa... :D
o singura fraza mai aduag si plec (cu toata poezia asta in spinare): nu e niciun jemanfisim aici, e sudoare de poet care stie sa scrie. cu tot cu aerul ala de final, fericit, zambaret, uite ce simplu pare sa fi fost, cand numai eu stiu cat sange am lasat aici...
la final, powerplayul saptamanii (de unde s-a inspirat si titlul comentariului meu...): http://www.youtube.com/watch?v=PcJipqpSbcs

e sophiesticata, ma! :)

daca te plictisesti, musiu, propun sa mai scrii, cum te pricepi tu asa bine, si vad o faci tot mai frecvent, texte cu lamultiani celor de pe site, de sex feminin, evident.
daca, insa, doresti sa imi comentezi mie comentariile, te rog sa te abtii, ca nu e frumos sa vii in pagina unui autor si sa dai cu copitele in comentatori.
daca nici solutia asta nu iti e la indemana, propun sa mergi sa te culci. poate cand o sa te scoli, o sa te si destepti.
am zis! :D

si bine-ai facut ca l-ai schimbat.
in schimb, vezi ca din cauze de prea dimineata, probabil, ai typo:
să îți amitească - n lipsa la apel
când toate-acestea se vor isprăvii - i suplimentar
iar aici:
ciurucurile de cuvinte ce tocmești
- ar suna mai bine fie 'ce le tocmesti', fie 'pe care le tocmesti'.
asa e eliptic si nu prea suna romaneste.
mi-a placut portretul asta, rau! :)
mai o singura obsevratiune: scrie, dom'le tot cuvantul ala in ultimul vers, c-ai scos tot hazul din el cand ai pus punctepuncte.
hai sa fim sanatosi si sa se ridice ceata (zise ea, asteptand cuminte in aeroport... :D)

este tare nereusit si, din punctul meu de vedere, incorect gramatical.
lasand la o parte ca suna ca un titlu de stire de ora 5 sau de la otv.
si aici la fel- cum adica in emanatiile de ce-i poate pielea? ce ai vrut sa zici cu asta? nici nu suna bine, nici nu e corect...
ideea nu e rea (am militat si eu pe vremuri pentru reinstaurarea matriarhatului :D sau un mormonism invers, daca-mi este permis sa spun, in care ele, nu ei, sa fie cap de familie, cu toate avantajele ce decurg de aici ;)), insa ai imbracat-o in haine de cersetor.
te rog frumos, pentru binele textului si al ideii, fa un update la poezia asta si vezi garderoba de primavara in loc de ponositele haine de acu'...

aici trebuie o virgula, intre obsedat si eu:
"Chelu’ pentru că-i un porc obsedat eu pentru că nu-l las niciodată singur."
iar aici ai un f in plus (probabil de la atatea cuvinte cu f, ti-a ramas litera agatata si unde nu trebuie :D):
"Poate nici eu nu îl motivam cum trfebuie."
textul m-a speriat, putin, trebuie sa recunosc, pentru ca are un titlu socant si continutul plin de cuvinte pe care eu nu indraznesc sa le rostesc. m-am amuzat insa constatand ca numai genul masculin s-a oprit sa se amuze si sa comenteze pe sub textul asta.
all in all, daca reusesc sa fac abstractie de ceea ce gandesc referitor la folosirea numelui celui rau, si sa admit ca, in acest caz, cuvintele vulgare chiar isi gasesc rostul in text, si nu e doar o modalitate de a soca oamenii, atunci trebuie sa recunosc ca e un text bun, bine scris, si, asa cum zicea si un antecomentator, are un filon funny care te lasa cu zambetul pe buze.
poate-l scoate cineva de la atelier, ca-i pacat sa zaca acolo. si tu, adrian, poti, in acest sens (zic si eu o idee) sa-ti pui titlul ca subtilu, si sa pui un titlu relativ inofensiv, ca sa scapi de ghearele atelierului... :)

ar fi trebuit sa il restitui, lavinia, posesorului anterior al saniei? tu iti dai seama ca, poate, din cauza indiferentei tale, ai intrerupt infiriparea unei povesti de dragoste dintre baiatu' cu buburuza si ana?! :D offf...
poezie este grozava, dupa parerea mea, linsul ala al frigului de pe coaste si oamenii de zapada care isi pregatesc gaurile pentru carbunii m-au lasat fara aer... aaa, si linistea inrudita cu macii care inteapa, sau amestecul de somn si vanilie al declaratiilor vrajitorului din leustean... ce mai, ai niste imagini demne de dali...
si finalul, o, da, finalul, cu iarna o pisica albastra (sigur te refereai la un albastru de rusia, nu? ;)) in mijlocul intunericului si ziua de maine blocata in renovari m-au incantat peste poate.
felicitari! ai scris un text excelent, lavinia!

p.s. cica azi doar minus 8, da' nu o sa mai ninga... :)