sunt aici

Înainte de a mă repezi:
Tine cont (dacă vrei) de faptul că exprimarea „între mine și mine un zid/chinezesc” e foarte aproape de clișeu. Cred că ai fi putut găsi altceva. Ideea e ok. Mai ales că restul mustește de apropieri interesante, pe alocuri inedite.
Acum poți să mă repezi
PS, ansamblul și ideea au plăcut ochiului marțian.

cand ai vazut c-ai zis ca iti place... :D
m-am intrebat, subit, daca e-adevarat sau visez, m-am si ciupit de obraz putin... si totusi, se pare ca nu e un vis, desi la ora asta ar putea fi... :)
avand in vedere faptul ca mie imi place foarte tare ce scrii (ceea ce ti-am si zis in cateva randuri, dar ulterioarele tale comentarii hai sa le zicem delicat malitioase m-au determinat sa renunt in a te comenta, ramanand un cititor 'in umbra'), crede-ma, pe cuvant, ca sunt foarte mirata si, in acelasi timp, incantata de prezenta ta aici si feedbackul pozitiv.
(daca tot vorbim de feedback, imi permit sa transcriu un banc care ma amuza de vreo 2 zile: femeia de servici dintr-o corporatie sterge cu mopul pe coridor. trece CEO. femeia se opreste. CEO intreaba. ce faci, maica, de ce te-ai oprit, ce-astepti? la care raspunsul femeii: feedback, maica, feedback. :D)
all in all, sunt de acord cu parerea cu zidul chinezesc. insa ma intreb daca am sa o schimb cu groapa marianelor :D sau marele canion, nu va fi la fel? (uite, dupa ce termin comentariul asta, o sa incercam cu marianele...).
multumesc de oprire si semn.
p.s. m-am mai ciupit o data! nu visez... :D

daca tot vorbim de feedback, martianule, e mai buna groapa aia decat zidul?

Era să zic feedBach.
Da, după mine, sună mult mai sugestiv și „mai original”. Mersi pentru banc. Îmi permit să-ți transmit și eu unul, nu știu dacă are noimă. Cu olteni (să vezi ce o să ia ăștia foc). Olteanul când își face un gard pune numai o ulucă (scândură, se mai zice „blană” prin Muntenia), după care scrie: „etc”.
În ceea ce privește „neînțelegerea” (lui Camus) trebuie tratată ca atare. E vorba de dispoziții. Stii, se spune că femeia are o dată pe lună o anume dispoziție..., restul lunii revenind bărbatului. Deci se justifică comentariile „delicat malițioase”.

asta e tare buna cu dispozitiile femeii si ale barbatului. o voi tine minte ca s-o spun tuturor misoginilor.
acum ca am schimbat zidul chinezesc cu groapa marianelor, si mie mi se pare mai bine. poate si din cauza ca imi plac lucrurile ceva mai putin vizibile/inteligibile uneori, si traiesc asa, cu o vaga impresie, ca nu toata lumea stie/va intelege ce e cu marianele alea.
daca ti-a placut cu tanti de servici, uite inca unul 'corporatist': seful dintr-o corporatie isi cheama subordonatul in birou si striga catre el: idiotule, esti concediat! raspunsul angajatului corporatist: serios?! credeam ca sclavii se vand! :D

Te-am citit de mai multe ori fără semn cu impresia că e prea simplu totul, trei linii și crochiul e gata. Da, puțin, simplu (oh, "simplitatea" la care atât de greu se-ajunge)- dar imaginea e clară. Frumoasă. De ce însă să învățăm "fluturii din stomac să zboare în formație"? Nu ne e suficientă tendința malformantă a societății de a ne alinia la ceva anume? Nu avem înscrisă în A.D.N. gena libertății? Când dragostea e autentică - mai e nevoie s-o ghidăm noi, sau doar să ne-o asumăm? Altfel, ca zicere metaforică - e frumoasă! Cu prietenie, Maria

mie mi-a placut expresia aia, pe care am citit-o pe un site.
si am inserat-o in text, intre ghilimele, fiindca nu e a mea.
zburatul in formatie se refera la perioada de dupa indragosteala aia nebuna, care nu te lasa sa dormi si te face sa crezi ca poti trai fara apa si fara mancare, fara somn, doar cu dragoste.
ma bucur pentru semnul lasat, maria.