Anca-Iulia Beidac

asta da declaratie de dragoste, silvia!
un vers cat 10 poezii. nu exagerez, pe mine chiar m-a impresionat tare.
d-apoi finalul ala cinic, cu ea care-l lasa sa creada in timp ce moartea ii deschide ochii - cmon, in dimineata asta ar fi fost nevoie de un happyend... :)
glumesc, desigur, ultimele versuri sunt la fel de puternice precum poezia intreaga.
ca de obicei, incantata de ce gasesc in pagina ta, silvia!

un text bine condus, da capo al fine. bineinteles ca-mi place la nebunie finalul asta suspendat, inclusiv ca lipseste paranteza aia care ar trebui sa inchida, si bineinteles ca femeia cu papagali e o diversiune, cum vad ca se zice si mai sus.
ar fi multe de spus, dar cred ca cel mai mult m-au incantat imaginile cu bautul asteptarii reci si cladirile care-si iau zborul cu aripile desenate de femeia-diversiune.
la sfarsit, ramai (eu, cel putin) cu o senzatie ca autorul se gaseste intr-o stare de asteptare mai chinuitoare decat viata si ca acum e vorba despre un fel de cadere libera...
desigur, s-ar putea sa fi batut campii cu gratie... :)

m-a convins deloc. n-am inteles care era ideea, mesajul, ce trebuia sa ramana in creierul lectorului macar 5 secunde dupa ce a citit acest text. si desi nu am chiar nimic impotriva cuvintelor vulgare, cand servesc unui scop/transmiterii unui mesaj, aici chiar mi se pare ca se abuzeaza de ele in mod gratuit, doar asa, sa scoatem ochii cititorului cu oaresce ce credem ca nu s-a mai vazut... doar ca s-a mai...
plus de asta, si daca trec peste vulgaritatile inutile si prea multe aglomerate aici, ma blochez la chestia cu manglitul, fiindca acolo deja imi suna a manea sau, oricum, a discutie de coltul blocului intr-un cartier marginas si rau famat... si nu e bine.
plus ca treaba cu masturbarea deja devine plictisitoare. adica hey, cmon, daca eram acum 100 de ani, poate era un breakthrough cu asa o insertie in text, d-apoi in ziua de azi toata lumea povesteste cum a facut sex, de unul singur, cu inca unul sau chiar mai multi. si zau ca nu mai inteleg ce poate fi interesant in desirarea acestor povesti, nici ale tale cu masturbarea, nici, par example, a lu' mihaela radulescu, despre care mi-a spus o prietena c-ar descrie detaliat in nustiuceprostiedecarteaei experienta inaltatoare pe care o are cu prietenul ei, vibratorul... hai, ca-mi vine si sa rad... :)
all in all, desi mie imi place ce scrii, in general, euridice, textul asta nu mi-a placut deloc.

pentru mirosul ala de adevar si secunda data la maxim (grozava gaselnita poetica, serios!), pentru chemarea linistita ca a unui unchi si pentru (desi mult uzitata, parca la fel de noua si atragatoare, cel putin, pentru mine) sorbitul de catre oblinda, ma simt obligata sa las un semn al trecerii mele pe aici.
daca as avea niste stelute la purtator, as pune macar una aci... da' cum nu-s, si nici nu cred ca pe tine te-ar mai putea impresiona o lumina galbena/usor rosiatica, da-mi voie sa-ti spun ca Poezia aceasta (da, da, e cu P mare) mi-a facut dimineata/noaptea (ce-o fi la ora asta) mai frumoasa!
multumesc.
o singura mentiune de final, usor nepozitiva: cele doua versuri din ultima strofa mie mi se par in plus. nu ajuta poezia, n-o construieste mai bine si nici nu-mi pare c-ar incheia-o fericit, ba chiar dimpotriva.
pentru mine, poezia se termina in secunda in care oglinda v-a absorbit. lasa-ne pe noi cititorii, sau macar pe mine, sa imi imaginez in ce fel a facut asta...
incantata de versurile tale, ada_li! as always! :)

mirela draga, mie mi-a placut textul asta. de fapt, mie imi cam place tare ce scrii tu, dupa cum am mai zis in repetate randuri pe sub alte texte.
acum, singura mea problema ar fi referitor la incadrarea textului, ca si mie mi se pare ca nu e poezie de dragoste, fiindca tu doar zici (in text, of course, vorbim de autoarea euridice nu despre femeia mirela) ca ai facut sex cu el (nu pot cu cuvantul f acum, sorry... :D), si el nu te-a avut in vis... vasazica mie imi rezulta de aici ca voi doar ati exersat o gimnastica sexuala prin toate locurile gasite libere (fac precizarea aci ca eu am inteles altfel bucata finala decat o antecomentatoare care a priceput ca era vorba despre mai multe gauri disponibile in dotarea oricarei femei; eu am inteles ca voi ati gasit mai multe locuri, adica pat, cada, banca in parc, lift exterior hotel etc... daca ma insel, te rog sa imi spui; multumesc anticipat:))... asa, sa reluam, deci tu ai facut sex, nu dragoste, el la fel, sau poate nu, dar fiindca tu scrii poezia, in opinia mea, cred ca daca te culci cu unul pe care nu-l iubesti si scrii dupa aia despre, nu e o poezie de dragoste, e o poezie de sex. drept pentru care ma gandesc ca n-ar fi rau daca s-ar infiinta pe site o sectiune cu poezii despre sex, fiindca lumea oricum scrie intensiv despre experientele sexuale proprii sau nu, reale sau imaginare, si macar sa stim unde sa mergem daca ne-am saturat de bel ami, par example... sau de sandra brown... ;)
all in all, mie mi-a plcut rau de tot chestie cu slitul amintirilor (ar trebui brevetata, zau asa!), iarna frigida si timiditatea afrodisiac...
so, good job gal!

paianjenii nu sunt prea vorbareti, de obicei... de aici linistea de care zici, probabil... :)
esti binevenita de fiecare data, doar stii...
multumesc de trecere si semn.

silvia, am citit... da' tre' sa recunosc ca doar cu ajutorul google translate ca mie latina nu prea mi-a placut si am cam chiulit... :)
ergo, nu vrei tu sa faci un gest nobil si sa scrii si traducerea... in latina n-o pricepui toata, iar google asta a dat niste bazaconii la un moment dat...

pseudonimul tau literar ma duce mereu cu gandul la unul dintre personajele mele preferate dintr-o carte favorita:luli.
trecerea ta pe-aici si semnul lasat ma onoreaza. sincer.
multumesc, adriana!

am schimbat de vreo 4 ori azi dimi intre prunci si copii, si iar prunci si iar copii... erau si niste rime involuntare acolo, la varianta cu copiii, ceea ce nu mi-a placut deloc. pana la urma, a iesit varianta cu prunci, care tie iti suna slavon si oarescum nepotrivit, inteleg, da' eu am ales-o fiindca imi suna de-acasa.
nu stiu pe la sibiu cum se zice la copii mai mici sau mai mari, da' la noi is prunci tata ziua...
paianjenul a ajuns la inaltime si transmite salutari! :)

m-ai 'fermecat' rau de tot cu poezia asta.
e o imagine tulburatoare a dragostei, mai ales in strofa 3, unde spui de carja si de soare... mi s-au parut atat de expresive cuvintele, ca zau ca s-ar putea folosi ca juraminte de casatorie, in loc de clasicele la bine si la rau... si sangele care curgea spre tine m-a dus cu gandul la o singura fiinta, impartita doar trupeste in doua... poate bat campii acum...
uuu, si finalul schiopatam - stralucim, antiteza-simbioza de ma lasa cu gura cascata!
fain! :)

am citit si eu textul asta, si m-am hotart sa-i zic lui vasile munteanu sa-si caute alta zi in care sa se lase de recomandat texte! ca poezia asta chiar merita! asa ca, vasileeeeee, cum striga mai ieri pe-aci o doamna draguta, hai cu steaua cea rosie, nu te mai codi ca stii tu cine...
despre text: ca vad ca toata lumea de mai sus zise despre altele decat poezie, nu ma voi abtine dar nici voi tranti un comentariu elaborat, ca nici nu ma simt prea in stare acu' si vad ca altii cu oi mai cornute si mai multe s-au abtinut cu succes.
in concluzie, doar atata: adrian, mie asta mi se pare o poezie de invatat pederost si de tinut minte!
ma bucur c-am trecut p-aci!

la spartul targului...
fara a fi un 'fan' al poeziei lui eminescu (mi-a trecut prin clasa, dupa ce am invatat pederost luceafarul...), nu ma pot abtine sa nu spun ca textul asta ar trebui sters, lim.
mie nu imi prea place ce scrii tu, in general, dar asta nu-i niciun bai, desigur.
insa aici prea ai dat-o cu stiituce in fasole...
adica ok, esti scarbit de tara, de gropi, de oameni, de... dar ce treaba are asta cu prefectura?!
ce-i de vine poetul ca tu nu poti scrie un text rezonabil care sa fie citit daca nu amesteci si numele lui in titlu si text... fiindca, sa fim seriosi, textuletul asta n-avea niciun sfert de cititori din cati a avut daca nu-l manjeai pe eminescu din titlu...
stiu cu strugurii is tare acri cand nu ajungi la ei, da' chiar asa?!
si nu mai incerca sa spui ca ai vrut sa fii ironic, si degeaba ai bagat titlul intre ghilimele, efectul e la fel de dezastruos!
pana la urma, aivi avem un text cu 1.880 de vizionari (nu cred ca ai tu vreunul cu mai multe afisari, da' de curiozitate ma voi uita dupa comentariul asta...), un text slab sau foarte slab care l-a luat pe poet si l-a aruncat in groapa neputintei proprii...
si apropos de greseli din prima strofa, cum suna, domnule, sa ne prabusim solului?! hai ca asta a fost prea de tot, mai rea ca si asfixia aia cu cs in loc de x.
adica daca vine unu' si vrea sa fie original scriind gresit tecst acu' gata toti dupa el, sa ne laudam cu ce, cu 'succesuri'?
cum ziceam, nu-mi prea imi place ce si cum scrii, da' aici ai dat-o de gard rau de tot, lim...

ultima strofa face cat 20 de poezii...
inaltarea e atat de bine desenata si asa frumos impletita cu senzualitatea incat ramai cu imaginea intiparita pe retina, in creier, in inima.
ca de obicei, o poezie tare frumoasa in pagina ta!
ma bucur ca am citit!
p.s. moleculele de dragoste secreta - ei, da, nu m-as fi gandit, din pacate, eu, insa la tine curge atat de firesc versul asta...

stii ce am inteles cand am citit comentariul tau? ca vrei sa faci cadou de craciun niste pusti, da' nu din alea de tras, ci pusti, adica asa, ca pistruiatul, morcoveata, sau care mai vrei tu... :) viteza, deh...
e bine ca ti-a placut... eu inca mai sufar dupa mihaela, desi, cum zic britanicii, we weren't formally introduced... :)

pentru precizare.
azi dimi pe la 5, cand scriam de zor cu tigri si alte dragalasenii, m-am chinuit vreo 15 minute sa-mi aduc aminte ce mai era in afara de bengalez. da' nu putui.
asa ca l-am facut bengalezonustiucum... se putea si mai rau... :)
la faza cu pricina, eu cred ca am fost, respectiv au fost, numai neanderthalieni, nicidecum sapiensi... zau asa!
multam de semn!

eu nu (prea) te-am citit pana acum, recunosc, si-mi pare si rau, in acelasi timp.
ma bucur c-a fost instelat cu stelute rosii si galbene acest text, ca altfel poate nu l-as fi vazut nici pe el... si ar fi fost si mai pacat.
mi-a placut tare ce-am citit aici.
dupa comentariul lui paul, nu prea mai am ce sa spun. am simtit si eu aceleasi lucruri, un text greu, cu teme profunde, si care, totusi, e (asa cum am vazut in pagina ta) obositor de simplu.
ce vreau sa spun este ca ai reusit o superpoezie aici si simplitatea de care vorbesc mai sus, citandu-te, cred ca este printre cele mai grele lucruri de obtinut.
sa povestesti intr-un text care curge atat de firesc asa de multe lucruri, si sa faci sa para toate atat de naturale si usoare mi se pare o realizare grozava.
fetita ta cu crocodil mi-a inseninat dimineata si weekendul!
multumesc!

decat varianta 'buna de tipar' pe care ai postat-o...

evident, dupa gusturile mele 'siropoase', ea trebuie sa ramana si cu el, sufletul pereche, si cu fructul dragostei lor... dar tu, bineinteles, fiind un 'realisto-pesimist' convins, nu puteai sa scrii asa...

anyway, varianta din comentariu e muuuult mai buna! :)
lasand gluma la o parte, povestea chiar mi-a placut!

sa stii ca finalul povestii tale sf m-a lasat cu lacrimi in ochi...
da, iubirea e mai tare ca moartea, e-adevarat... m-am regasit si in aldan, si in sophie...
e un text minunat! singurul lucru care-i lipseste (si nu din cauza unei ingestii exagerate de romance american sau nu) este un happy end... sigur, toata povestea ar fi curs altfel asa, dar... inteleg si cred c-as fi ales si eu cele 6 ore, ca si aldan, dar, daca tot e o proza sf, nu se putea sa fi avansat medicina aia nenorocita mai mult incat sa fi primit mai mult decat cele 6 ore?! intrebare retorica, desigur...
mi-a facut mare placere sa te citesc iar!
(p.s. ai niste typo la noi noute si somptuasa...)

am facut asta dupa ce am citit comentariul tau raspuns, otilia.
si da, are un sens, nu spune nimeni ca nu. dar sa stii ca sunt de acord intru totul cu antecomentatorul.
adica is prea faine primele doua strofe ca sa ne lovesti cu finalul ala.
chiar m-as opri dupa ultimul vers din strofa a doua. si ar fi un text foarte frumos.
finalul acela il strica, il banalizeaza, ii taie tot farmecul.
apropos de sugestii... poate te gandesti... :)
sau doar versul cu un singur anotimp, cel mult, in loc de ultimele patru versuri.

de sugestie. ma gandesc. chiar ma! :)
aaa, si pentru vizitele constante, inca o data, mersi!