Poezie
Haiku
Poezie
1 min lectură·
Mediu
între două ploi –
înșirate sub streșini
florile de câmp
sub cerul liber –
tăiată-n două luna
de firul ierbii
răsfoind scrisori –
târziu într-un colț de geam
luna promisă
031.233
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ana Urma
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 30
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Ana Urma. “Haiku.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-urma/poezie/14171610/haikuComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓Mi-a plăcut foarte mult al doilea. Imaginea și unghiul din care se privește... La primul nu prea am văzut flori de câmp sub streșini, mai degrabă niște ghivece suspendate cu mușcate. Dar fiecare casă cu florile ei.
0
MCaceste respirări metaforice scurte. Și mie mi s-a părut tot al doilea cel mai bun din cele propuse!
0
SVDistincție acordată
primul.
ca stând pe prispa unei case cu acoperișul aproape de pământ (știți, casele vechi, te aplecai să intri sub acoperișul prelungit), în depărtare dealul cu florile de câmp pe care le poți vedea (între două ploi, simți aerul curat) ca și prinse de streașină. e un tablou.
al doilea.
mă văd într-o seară de vară, întins prin iarba înaltă, privind cerul. un fir de iarbă taie luna. e un tablou.
al treilea.
din cufăr, amintiri, scrisori mai vechi.
printre ele, rânduri, promisiuni, dragoste, versuri și o lună promisă.
pierdut în amintiri, privesc pe geam unde, ca o revelație, luna stă într-un colț. era deja promisă, nu? e un tablou.
haicele astea sunt adevărată artă.
ca stând pe prispa unei case cu acoperișul aproape de pământ (știți, casele vechi, te aplecai să intri sub acoperișul prelungit), în depărtare dealul cu florile de câmp pe care le poți vedea (între două ploi, simți aerul curat) ca și prinse de streașină. e un tablou.
al doilea.
mă văd într-o seară de vară, întins prin iarba înaltă, privind cerul. un fir de iarbă taie luna. e un tablou.
al treilea.
din cufăr, amintiri, scrisori mai vechi.
printre ele, rânduri, promisiuni, dragoste, versuri și o lună promisă.
pierdut în amintiri, privesc pe geam unde, ca o revelație, luna stă într-un colț. era deja promisă, nu? e un tablou.
haicele astea sunt adevărată artă.
0