Poezie
Ipoteză
Exerciții, admirând poetul I. L. Caragiale
1 min lectură·
Mediu
Cum trece vremea... dusă-i deodată!
De ziuă bine nici nu s-a crăpat
Și timpul s-a ascuns unde odată
Își mai făcea, din noaptea sacră, pat.
De nemurire mintea e sedusă,
Este un vis, dorința noastră mare:
În infinit să se mai lase dusă,
Plutind încet pe o albastră mare.
Să fie sensul vieții-n oseminte?
O întrebare-i gândului arsură
Și cine crede altfel... O, se minte!
Căci orice tinerețe e iar sură.
Dar visele de foc în van ard oare?
Nu știm pe unde pier, în care parte,
Deci mintea, ce-și dorește cu ardoare,
De veșnicie poate are parte.
091.156
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Amanda Spulber
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Amanda Spulber. “Ipoteză .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/amanda-spulber/poezie/14179440/ipotezaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc, cred.:) Versurile le-am scris pentru că mi-au plăcut „Rimele de lux” din poezia „Pe oceanul vremii” de Caragiale. Am vrut să experimentez un pic. Aceea este o parodie. Mie, nefiind experimentată, nu mi-a ieșit amuzant. Poezii de Veronica Micle nu am citit decât câteva. Nu cred că seamănă, dar poate mă înșel. Și versurile lui Caragiale le-am descoperit destul de târziu (anul trecut, când am scris poezia asta). Mi-au plăcut mult și m-au amuzat.
0
Doar un pic ai citit și deja ai intrat în peofunzimea lirică...
Doamne! Nu știu care era mai gelos!
Caragiale sau Eminrscu? :)
Doamne! Nu știu care era mai gelos!
Caragiale sau Eminrscu? :)
0
Apropo de altceva...
Eu pe Cristian Minculescu îl consider în primul rând un poet... Iris este doar o formație.
Jocul nu e greu... Pe ape!
Eu pe Cristian Minculescu îl consider în primul rând un poet... Iris este doar o formație.
Jocul nu e greu... Pe ape!
0
Nu sunt sigură că înțeleg asocierea. Poate e vorba de versul cu plutind încet pe o albastră mare? Mărturisesc că nu știam că Cristi Minculescu scrie versuri. Asocierea cu Veronica Micle am înțeles-o ca pe o glumă și am zâmbit. De data asta nu știu dacă înțeleg. Poate ai zis în sensul să ne păstrăm măcar o parte din inocența copilăriei?
0
cine crede altfel, doar se minte! (acolo dăm în oseminte— fonetic)
De veșnicie... "parte", omonime, dar... eu știu
ar fi de folos "nu se desparte" , dar trebuie găsit ritmul,
altfel, frumușel gând să tot fim
elixirul ne lipsește
spor!
PS:- treaba cu Minculescu nu cred că are legătură decât cu comentariul anterior,
unde a tastat greșit Eminescu și, la recitire, a sesizat
dar nu a mai explicat în modul clasic,
ci în unul pătruns de amintiri :)
De veșnicie... "parte", omonime, dar... eu știu
ar fi de folos "nu se desparte" , dar trebuie găsit ritmul,
altfel, frumușel gând să tot fim
elixirul ne lipsește
spor!
PS:- treaba cu Minculescu nu cred că are legătură decât cu comentariul anterior,
unde a tastat greșit Eminescu și, la recitire, a sesizat
dar nu a mai explicat în modul clasic,
ci în unul pătruns de amintiri :)
0
Mulțumesc. Ai dreptate. Ar putea fi îmbunătățită pentru că sunt practic două monorime, deși cuvintele au funcții diferite. Dar încă nu știu cum.:) Iar la O, se minte! nu aș renunța. Ideea era de rime de lux, așa cum i-au reușit lui Caragiale (apropo, rima noastră mare/albastră mare e împrumutată de la el). "Desparte" nu pot să pun pentru că am care parte/are parte. Și aș vrea să păstrez succesiunea de litere identică. La fel și oseminte/O, se minte! Caragiale are ocean/O, ce an!
Oricum, a fost mai mult o provocare să aflu ce se poate face cu cuvintele și vă mulțumesc mult pentru comentarii. :)
Oricum, a fost mai mult o provocare să aflu ce se poate face cu cuvintele și vă mulțumesc mult pentru comentarii. :)
0
tot căutând ideea din text, am pierdut din vedere forma și jocul
după ce ai spus mai sus am observat care sunt rimele
lasă așa, e interesant
după ce ai spus mai sus am observat care sunt rimele
lasă așa, e interesant
0
Joaca asta a adulților... :)
0

Absolut, cred eu, versuri veronisciene...
Am lecturat cu bucurie!