Amalia Cretu

stilistic, apreciez personificarea si metaforizarea ce surprind prin frumoasa \"impletire\" de semnificatii;
aprecieri, amalia

prin tema poeziei, Liviu Nanu confirma sensul paradoxal al existentei omului;
acesta, \"fire sensibilă\", ce poate fi \"ametit de\" respiratia unui fluture\" sau impresionat pana \"pînă la lacrimi\" de filmele proaste (cu dive blonde!)
este, de asemenea, capabil de acte intelective si atunci \"îi vin în minte tot felul de definiții
ale nimicului absolut\" sau asculta muzica...ore intregi;

dovedind ca stie sa distinga intre adevar si eroare:
\"oglinda mea nu minte
am o oglindă universală
care nu minte niciodată\", este convins ca marile \"ecuatii\" ale vietii nu presupun intotdeauna fapte marete, ci admit deopotriva detalii \"și alte lucruri inutile de făcut\";
introspectiv si analitic, demersul eului liric este lipsit de exagerari si prin urmare, credibil; prezenta verbului la persoana I singular atesta intentia poetului de a personaliza mesajul, neuitand sa ne reaminteasca leitmotivul socratic \"stiu ca nu stiu nimic\", in chiar primul vers\":

\"aș fi vrut să vă povestesc ceva despre mine
dar nici eu nu știu prea multe
datele mele sînt puține și relativ exacte\"...

este o relatie logica de implicatie intre intentie si act pe care poetul o reda spre final printr-o interogatie: nu cumva si altii au dreptate?

aprecieri,
amalia

in absenta \"culorilor\" viata ar fi un lung periplu ...in \"alb si negru\"!
apreciez modul in care ai dat semnificatie gandului meu si ai relevat intensitatea seninului sufletesc, favorizand deschiderea spre generalizari privind \"inepuizabila\" clipa ce apropie doua fiinte, barbat si femeie;
drag,
amalia

cu umor si intelegere, naratiunea de fata sugereaza ca se poate crede intr-o \"altă lume, neștiută de nimeni, parcă mai curată decât aia în care trăim\" azi;
ai redat excelent atmosfera unei situatii greu de ignorat in conditiile in care...\"doar Dumnezeu le știe pe toate\"
aprecieri,
amalia

fara conventionalisme, plina de imagini prozaice care insa orienteaza descifrarea mesajului spre zona supravietuirii cu orice pret, aceasta poezie poate fi aseazata alaturi de cele post-moderniste, prin forma si stil;
aprecieri, a(mic)

ai surprins excelent o stare de fapt; esenta evenimentului este insa mult mai complexa iar interpretarea acestuia este posibila numai tinand seama de magnifica personalitate a noului patriarh, IPS Daniel;
IPS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Bucurestilor este el insusi o personalitate in cadrul ierarhiei bisericesti si merita sa-i fie corect rostit numele, dar nimic nu este mai elocvent pentru momentul Intronizarii (cred eu) decat Cuvantul rostit de noul patriarh in fata Sfantului Sinod bisericesc;
de asemenea apreciez cu deosebire gestul pe care l-a avut IPS Daniel fata de regele Mihai; nu ai amintit nimic despre cele indelungi aplauze care au rasunat in sala dupa cuvntul adresat de catre Rege, Patriarhului! nimic nu se compara cu aceasta fila de istorie contemporana!
fie ca profunda intelepciune telologica si magnitudinea personalitatii noului patriarh al Romaniei sa reprezinte un indemn spre asanarea morala a societatii civile, altfel Cuvantul este ...\"risipit\" in van;
aprecieri pentru onestitatea relatarii,
amalia

evident,\"petele istorice își au originea lor\" si categoric, destinul unei natiuni...ESTE indiscutabil SI depinde de cei care o compun, de tinuta lor morala, intelectuala sau civica;
aprecieri,
amalia

da, am retinut ideea; asa voi proceda;
mi-a atras insa atentia comentariul lui T C care afirma, printre altele: \"mie nu-mi spun nimic aceste ...versuri\" (citat aproximativ!)
dimpotriva, am vrut sa arat, ca \"ele\", versurile de fata, spun ceva extrem de important relativ la conditia poetului, la stare sa de gratie, anterioara oricarei creatii lirice;
A.

naratiune expresiva, personaje bine \"creionate\" si atent conduse in dialog;
amestec de realism si livresc in caracterizarea relatiilor interpersonale; atitudine plina de sensibilitate fata de tot ce inseamna prieteni si prietenie;
dar...vacantele au luat sfarsit! pe cand un nou text?
aprecieri,
amalia

cenusa: rezultatul arderilor, fie inlauntrul meu fie in afara fiintei mele, oricum ar fi, aceste arderi sunt un excelent simbol pentru o realitate specifica poeziei simboliste;
pornind de la aceste conotatii, Victor Tarina organizeaza versurile de fata pe tema ordinei universale si sugeraza ideea finitudinii vietii intre cele doua repere: nasterea-moartea;
cea de a treia ipostaza existentiala, metaforizata prin \"nebunia\" celui care cauta \"o oră mai exactă\", este proprie doar eului liric;
este chiar o conditie a afirmarii sale creatoare si aceasta convergenta de stari creeaza atmosfera de inefabil a versurilor din finalul poeziei:

\"Lent pendule arată o oră mai exactă
A nașterii,a morții și a nebuniei\"

o permanenta \"atingere\" a vietii este tot ce transpare din contactul cu ideile; fata isi cauta cenusa precum poetul isi cere drptul la viata;
aprecieri,
A.

aproape...cu gandul; rau imi pare ca nu voi fi prezenta la \"parter\"! Adrian, sunt convinsa ca vei avea o audienta pe masura talentului tau si daca Traian va fi acolo sper sa faca si fotografii;
succes!
amalia

-uneori, Dumnezeu isi trimite pe pamant ingerii sub chip de oameni-toate culorile apartin vietii
-tomana se cumintesc strugurii si se adancesc gandurile in linistea unui suflet de poet; padurea arde focul din inimi-a fi nuntit
-femeia este credinta-acolo unde se afla adevarul, spiritul poate fi liber
!este necesar sa credem pentru a afla sensul verbului \"a fi\"
aprecieri,
amalia

fiecare fragment de text reda un posibil \"fel de a fi\" in absenta celuilalt;
nu stiu de ce (?!) dar gandul meu se indreapta spre spusele lui Creanga: \"asa e lumea asta si, de-ai face ce-ai face, ramane cum este ea...\"
evident, apropierile vizeaza suportul ideatic, nu stilul;
ideea de fond a prozei, sistematizata in final, creeaza premisele unei incursiuni in sfera moralei: oare totul este \"lavabil\"? viata insasi nu poate fi gandita doar in termeni de \"alb\" si \"negru\", in nuante asadar! micile intamplari, petrecute la o vanatoare de misreti, pe un peron de gara sau intr-o camera de camin (studentesc) dau culoare vietii si un singur prieten de-ai avea, valoreaza uneori \"cat o viata de om\"
aprecieri,
Amalia

remarc consecventa preocuparilor pentru innoirea limbajului poetic; poezia \"Pandarul\" poate fi inscrisa in sfera liricii post-postmoderniste, in care se renunta (uneori) in mod voit la constrangerile ortografice sau chiar lexico-semnatice fara a fi diminuata frumusetea imaginilor, ci dimpotriva sporindu-le incarcatura emotionala si atractivitatea pentru cititor;

stilul poeziei de fata te abiliteaza drept un excelent \"stapanitor\" al metaforei si epitetului cromatic;

remarcabile imagini metaforice:
aceea prin care ai sugerat finitudinea vietii: \"strânge un înger la mine pe umăr
zile în saci\"
sau
cele prin care sunt \"umanizate\" lucrurile: \"pietrele sunt fecioare\", \"pietrele sunt femei\"...in realitate, ele sunt \"cuiele toate\", iar crucea o poarta fiecare, pentru sine;

placuta, topica inversa care te apropie de utilizata deja licenta lingvistica \"ardumas\" ( m-as arde, cu intruziunea lui \"u\" final mut) si prin care poezia ta capata un \"aer\" voit traditional ce adauga parfum renascentist stilului; daca am gresit in aprecieri, rog a fi contrazisa cu argumente ...stilistice;
deosebita apreciere, amalia

un demers introspectiv, o excelenta \"privire\" asupra lumii si asupra sinelui
aici, in zona melancoliei aflata la
\"marginea memoriei\"
unde
\"acoperișurile caselor sunt roșii
munții sunt arămii și departe
bărcile pleacă spre nord\";
o prietenie \"caligrafiata\" pe o frunză de aramiu, in culori de septembrie
servus,
amalia

versuri ce reflecta paleta \"luminilor din struguri\" si imaginea unei clipe care nu mai poate fi oprita dar \"în unghiul întunecat\" al gandului pastrata-i va fi...amintirea visarii;
aprecieri,
amalia

\"stratificat și zaharisit
nicolae\"...cum s-a ivit nostalgia?
altfel, poema rezoneaza cu \"dulcele stil ...moldovenesc\"!
dar, de ce \"zaharisit\" cand totul \"semănă leit cu toamna de-afară\": culori de rosu-aramiu si gust de mere;
sa ne pazim \"comorile\" din suflet,
A.

e aici un joc al cuvintelor-nume care graviteaza in jurul cuvantului-cheie, toamna, redat prin doau stari emotionale opuse, dar nu contradictorii: toamna \"din mine\" si toamna \"din afara mea\";
poezia debuteaza cu marturisirea eului liric: \"astăzi am ieșit afară să-mi văd toamna\" pentru a continua cu cele doua tablouri; primul o descriere, in buna traditie a pastelului, prin evocarea bogatiilor proprii acestui anotimp;
cel de al doilea, care de altfel sustine ideea din titlul poeziei, are drept leitmotiv introspectia subiectului liric si identificarea sa cu fiinta iubita \"m-am făcut tatuaj/pe toată pielea ei\" si astfel, ea toamna
\"cea din casă,
mă nesfârșește
și mă nicolăiește\" pregatind iesirea din sine si suprapunerea Eu, non-Eu care atesta ideea complementaritatii celor doua imagini simbolice deja create;
merita atentie sintagma \"o fâșie de dragoste\" ce poate avea si alte conotatii decat cele sugerate in finalul poemei;
aprecieri,
amalia

intr-o lume ce atesta realitatea ca imagine si se conduce dupa:
\"o busolă dereglată
prinsă c-un șnur de-un virtual cuier\",

fenomenele sunt altele mereu dar esenta lor, \"fără vreun impuls din afară\", ramane \"centură de lumină\";
inspiratie,
A.

risipind \"cuvinte-papadii\" poetii dau masura generozitatii si sensibilitatii lor emotionale, in absenta carora spatiul liric ar fi pustiu;
aprecieri,
amalia