AMAlina Manole
Verificat@alina-manole
„If you do not tell the truth about yourself you cannot tell it about other people. (Virginia Woolf)”
Debut în volum de versuri: "Deasupra nopții", Editura "Cronica", Iași, 1998. Apariție în "Dicționarul scriitorilor ieșeni contemporani", ediția a doua, 2002.A publicat în volumele colective de cenaclu "Virtualia", Iași. Inclusă în antologia "Time after Time", The International Library of Poetry, USA, 2000. Colaborări și semnalări critice în: "Cronica", "Poezia", "Convorbiri…
Textul tău mi-a amintit de titlul romanului \"Spuma zilelor\".
Interesant.
Bun venit pe site și succes!
Pe textul:
„Zatul zilelor" de Irina Filipache
Poezia ta nu aduce nimic nou, dar are un soi de durere cronică transmisibilă, o tăcere malignă, netratabilă. Cele mai bune imagini sunt \"însămânțam cerul cu icoane\" și
cred că plecasem prea devreme în lume, îmi infloriseră deja gleznele
se scuturau, sângele meu trecuse hotarul, se-ascundea
tu îți modelai chipul pentru altă chemare
N-am înțeles la ce timp este \"pusesei\".
Pe textul:
„Târziu, tu..." de Silvia Van
Am citit cu plăcere sonetele și mă obișnuisem să le găsesc în fiecare zi pe poezie.ro. Uneori aveam senzația că număr zilele cu sonetele tale. În ce zi suntem azi? nu știu, Adim a postat Sonet 112. Nostalgii...
Sper să le citesc și de acum înainte. Cu mare drag și deosebită considerație.
Pe textul:
„S o n e t 1 2 1" de Adrian Munteanu
s-ă-n-u-n-e-m-a-i-j-u-c-ă-m
pe luna
cu majuscule
locuiri în oricare dintre
noi experimentăm subliminal
discursul neted cu pete celeste
des ochiul ne privește copilul de umbră
des cântecul circumscrie cuburi în cerc sau
invers ținem de mâini pătrate pe atâtea cosmogonii
va trebui aici să mă întorc așa încât să fie
un spațiu perfect în care tu să poți sări
numai eu nu pot numele meu este
unitatea de măsură pentru
există un_X fără spam
azi ar putea fi
un
mâine
fără duble
Pe textul:
„Creșteau aceleași ploi" de Alina Manole
Nu știu de ce am sanzația că poemul tău se conturează în jurul versurilor:
doar priveam de pe dig înotătorii
(cei mai mulți alții)
și spectatorii
(cei mai mulți aceiași)
Nu am nimic să reproșez poemului tău. Curge. Ca marele alb.
Pe textul:
„în-tre-cer-e marele alb" de Vasile Munteanu
Spațiul acesta este prea prețios. Bună idee.
Pe textul:
„Ateliere Artistice în Casa Eliad" de Radu Herinean
RecomandatO poezie așa cum citeam pe timpuri. \"Vrei sa iti arat colectia mea de lucruri inutile?\" Mi-a dat o lacrimă.
Textele tale m-au convins atunci, în vara lui 2002, să fiu pe poezie.ro...
Pe textul:
„Colectionarul" de Radu Tudor Ciornei
Am trecut pe aici.
ne urcam in corcodus pentru ultima data
si apasam
apasam
inima
\"Niciodată să nu spui nimănui nimic.\" Lanul de secară mi-a fost și mie copilărie.
Pe textul:
„sylvie, your hair is burning, dear!" de Vâță - Diénes Andrea
RecomandatAm reținut primul vers: \"Ce emotivi suntem în acest regn\". Frumos.
Pe textul:
„Poem îndrăgostit" de Valeriu Perianu
Te rog lucrează textul, așa încât să fie poezie.
Succes!
Pe textul:
„Ploaia" de IOANA GRAMA
De îmbunătățitO superbă colecție de \"seară vară\" de clișee de Venezia.
Felicitări Danielei și fotografului!
Pe textul:
„Clișee – Colecția seară-vară 2004" de Florina Daniela Florea
Verbul \"a învălui\" este de conjugarea a IV-a, adică: \"te învăluiește\". Deși nu sună tocmai poetic, măcar e corect gramatical.
Succes!
Pe textul:
„zbor" de Anisoara Iordache
De ce repeți titlul (și scris cu majuscule) în text? Nu e estetic și nici necesar, nu crezi?
În rest, e de bine. Apreciez stilul tău. La bună citire!
Pe textul:
„Îndrăgostirea de îngeri" de simona lazar
Deși nu sunt sigură că există \"armoarii\", îmi place cum sună în poem. Foarte frumos!
Bun venit pe site și succes!
Pe textul:
„Iubitul meu din țara cu armoarii" de simona lazar
Textul este scris după deschiderea site-lui poezie.ro, citind că el are un copil, ea scrie cu îngeri, alții au motive serioase, pe când alții au doruri de rezervă. Despre voodoo nu vă spun încă nimic. :)
Poemul este despre voi, dragii mei.
Vă mulțumesc.
Pe textul:
„Loc geometric" de Alina Manole
Râd, sunt în valea plângerii! (la umf adică). Mă gândeam că voi scrie la concluzia comentariului meu: \"unde ești poezie\". Și uite peste ce dau: \"ce comentarii misto numite unde esti poezie am sa am\". Ai grijă ce îți dorești că s-ar putea să se îndeplinească ;).
Mi-a plăcut. Mergeam pe stradă și mă întrebam și eu chiar azi despre \"unde ești poezie\".
Aici.
Pe textul:
„Funny face" de Radu Tudor Ciornei
Scoate tramvaiele din poezie. Așa cum îi spuneam și Codrinei, se strică, sunt perisabile. Or fi ele tramvaiele pe drum, dar nu \"pe drumul inițierii\", a-propos de ultimul vers. ;) Deschide bine ochiul (lui Shiva) și scoate și halatul acela scurt, că n-am înțeles ce e cu el și n-are nici o legătură cu imaginile anterioare. Poezia nu e nici baie și nici stație.
Citind poemul tău, am avut senzația că întreaga imagine se conturează pe versurile următoare, pe care le consider cele mai bune:
cocori apocaliptici
se miră în cerc
deplasându-se spre roșu
ca sângele către inimă
Ești pe drumul cel bun.
Pe textul:
„Caniculă" de Negru Vladimir
George, acest text cred că nu este poezie. Poate \'personale\'.
Pe textul:
„IUBIRE II" de george vasilievici
Virgil, ai dreptate, al meu e fragmentat. Eu un alt fel de stil, o idee doar. Revezi te rog poemul tău, mai ales în prima parte sunt mici amănunte care trebuie revizuite.
Pe textul:
„text dificil despre dragoste" de Virgil Titarenco
Silvia, ți-am spus că mie tocmai finalul mi s-a părut interesant în acest poem. Glastra însă îmi suna artificial. Și se mai și sparge ușor. Deci perisabil. Se pierde în timp. Sunt pentru poemele care nu conțin amănunte cu termen de garanție.
Modificarea Codrinei este binevenită. Frumos poem, o spun încă o dată. Felicitări!
Pe textul:
„Imobilizată" de Codrina Verdes