Alina Manole

Draga Oriana,

- \'antilopici\' de la antilopa; K, in imaginatia mea, seamana cu o antilopa;

-existentiale, de la functiile \'existentiale\' - asa le-am numit noi, intr-o discutie, intr-o seara;

- a transla - translare [imi spune profesorul meu de limba romana, in care am incredere ca si in Dumnezeu]; in DEX gasesc asa:

A TRANSLA: verb 1. [rar] a traduce; 2. a deplasa prin translatie - din TRANSLATIE [derivat regresiv]

TRANSLATIE: subst. Deplasare a unei figuri plane sau a unui corp astfel incat toate punctele figurii/corpului sa aiba in orice moment viteze egale si paralele si sa descrie traiectorii identice.

A TRANSLATA nu exista in DEX. Imi suna ca un barbarism. Si cred ca asta si este.

- tranzitivitatea lui Dumnezeu ca si Sfinta Treime

- legatura intre tranzitivitatea prieteniilor \"les amis de mes amis sont mes amis\", Dumnezeu și \"girl, interrupted\" este tocmai acest K - ai avut vreodata senzatia ca esti in tot si in toate?

K de la Karma

Draga Adrian,

Noi iti spunem Nadir, noi, fetele, cand vorbim noi intre noi, dar numai pana la 20.30, cand, ritualic, este Girl, interrupted. Margelele de sticla au ramas la gatul papusii. Jocul, insa, l-am continuat.
Candva, cand si noi vom primi minutele acelea gratuite, vom schimba margelele de sticla pe diamante.
Crezi ca merita?

Dupa o anumita discutie de aseara, raspunsul meu ramane acelasi:

K de la kilogram

:D

Foarte bun poemul, Gabi! Si, pentru ca te intrebasem pe chat, azi, despre cum realizam ca un text este bun sau nu - ma intrebase aseara sora-mea -, si pentru ca explicatia ta mi s-a parut super sugestiva, permite-mi sa ii trimit poezia aceasta, ca exemplu.

Felicitari!

Ortega, iti multumesc pentru vizita, oricare ar fi numarul ei, dar btw, stii care sunt cele 70 de lucruri pe care stie sa le faca o blonda? 69 si cartofi prajiti. Tot fara suparare. :D

Michel, iti multumesc pentru aprecieri.

Trandafiras, auzi din vers cum se fragmenteaza primavara? Asa cum se imprastie infinitul a doua iubiri paralele.

GAP, vad eu cum iti ies penele printre buze si toti cred ca am mancat un inger? Acum vrei sa imi mananci ciresele din urechi?

Moebius, eu sunt piatra din varful unghiului...;).

Miradorul, daca poemul meu ti-a revelat toata profunzimea primaverii asteia, cu toate tristetile ei...ma umflu in penele alea de care povestea GAP...

Pia, ai avut dreptate cand mi-ai spus ca scriem mai bine daca avem o tema impusa.

Tao, iti multumim si te asteptam la Cenaclul de la Iasi, din aprilie.

Miradorul, iti multumesc, voi tine cont intotdeauna de observatiile tale. Chiar daca textele postate pe site nu le vei vedea corectate, sa stii ca in caietul meu cu coperti verzi, sunt facute corectarile.

Trandafiras, ultima strofa se refera in mod deosebit la romanul de exceptie al lui Saramago, \'Toate numele\'.

Neverosimil... nu suna rau deloc poezia ta!

Ti-as da o stea de incurajare a unui posibil destin.

Bun, foarte bun! Ai descris perfect halucinoza!
Ai surprins perfect amanuntele lumii asteia...
Asa e, Veve...

Acum am vazut comentariul lui Pan.

Si Pan are intotdeauna dreptate.

Draga Felix,

Editorul are dreptate.
\'Cum din mine rasadeste un copac.\' nu suna romaneste. Verbul \'a rasadi\' implica intrebarea \'cine?\' sau \'ce?\', deci este un verb intotdeauna tranzitiv si nu intranzitiv.
Tu poti fi pamant - am inteles imaginea Copacului - dar in cazul acesta valabil este verbul \'A RASARI\'.

Si, Felix, citeste-ti te rog posta zilele astea. Ne intalnim sambata sau duminica pentru a discuta in amanunt despre cenaclul de pe 4 aprilie, de la Casa Pogor. Si probabil ca vom merge si la teatru.

Poti incerca a scrie oricat de mic,
insa poeziile tale
nu au cum sa-mi dispara
din vedere.

Pentru ca sunt superbe!

Asa este, suntem captivi imaginatiei noastre, aflata intr-o miscare browniana in matricea Timpului.

Am mai scris un comentariu la poezia asta, stii tu cand ;). Re:invie-l, te rog.

mae ;)

Daca nu: superb. Daca e marti, avem voie sa calatorim in picioare. Pe cercuri, pe ceruri.

Nu stiu ce a fost ieri, lunea in repetitii, citesc la Radu, repetitii de suflet, citesc la tine, repetitii de zerocinci una la sa uit cadou...ii scriam cuiva de departe, ma surprindeam repetand involuntar cuvinte, randuri.

Nu mai deschid nici o paranteza, iti spun clar, e super
super
super. Ma repet.
Si ce?

Hai sa iti spun ca imi place cum fugiti voi pe drumul de fier de langa nori...

Frumos...

Draga Mirador, care sunt conditiile pentru \'Grupaje de poezie\'?

Aproape perfect.

In vremea aceea,
geometria pe care o invatam
era doar despre spatiile neeuclidiene
ale iubirii sferice
prin care - mi-ai spus atunci -,
vidul inimilor
se umple de flori.

Tu nici nu banuiesti
cat de mult mi-a placut
casa ta din rai,
chiar si asa,
facuta din resturi de stele
ramase de la Marea Imprastiere
a lui Dumnezeu
printre noi,
printre cuvintele tale,
superbe cuvinte.

Tu nici nu banuiesti
cat de mult mi-a placut
poemul tau.