Jurnale

Astăzi, mai mult decât în oricare altă zi, mi-am scotocit sertarele uitate... Am găsit dezordine; parcă nu făcusem nicicând curat. Mi-am regăsit aruncate temerile și visurile, mi-am regăsit

Așteaptă-mă, iarnă, și pe mine, nu te grăbi să mă întreci! Să n-ai curaj să mă înfrunți și capul, să ți-l pleci! Căci, astăzi sunt mai sigură, mai fermă decât ieri când încercai să te

Luna a ieșit de după deal ca o regină neîncoronată, plină și misterioasă și tăcută, mândră de frumoasă. Poate am s-o fac să îmi șoptească câte stele încă vor cădea, pân\' să aflu unde-i

Poate n-am vorbit prea mult despre iubire și poate n-am s-o fac nicicând prea mult, pentru că eu sunt omul care nu mai știe, sau care n-a văzut-o în copilărie și n-a simțit-o în acel

Suntem copii întotdeauna, maturi vom fi într-un alt veac E scris sa fim copii o viață și nu există leac. Să ne jucăm pentru durere, să nu-și mai facă cuib în noi, să construim pentru

Lași jos privirea, mimând o plecăciune, încerci să dezarmezi și ultimul soldat, fără efort și fără luptă dreaptă, așa cum de demult te-ai învățat. Îți tolerez și astăzi, puternic conștientă că

Te pierzi în mii de lucruri care nu-ți folosesc deloc și te ferești de-acelea ce te-au scos din bezna cruntă a anilor fără de rost, când te plângeai tăcută că-n viața ta e-un loc în care

Feicirea mea e la tine, tu aprinzi becurile pe strada mea și tot tu le stingi când mă cuprinde frica și te îndepărtez Puterea mea e la tine, tu încarci bateriile ce-mi pornesc voința și tot

Pe străzi, în noapte, hoinărește un gram din gândul meu. Amar își amintește de tot ce-a fost mai rău și tremură, trecându-și trupul lui prin corpul meu... Se-ntoarce răvășit! Parcă mai ieri

Þigara se topește-n scrumieră lăsând în urmă norii grei de fum și mă gândesc cu groază că trec și anii mei și se fac scrum. Aș bate-n timp ca într-o ușă să se deschidă larg și să rămână dar,

Nici n-am simțit când ai venit și cred că nu te-am așteptat dar, ai venit; și nu ești ca atunci când așteptam o floare să-mi aduci. Acum, aduci cu tine înc-un an și-aduci la tâmple ghiocei și

Sufletul e o poartă, după care se ascund în serile pustii, amintirile când gândul răscolește prin ele, are nevoie de consimțământul porții și ea... parcă s-ar deschide, parcă nu dar e mai

Te-am lăsat să pleci . Nici nu te-ai obosit să mai închizi ușa, nici nu te-a mai deranjat tăcerea mea. Am crezut pentru o clipă că îți pasă, că n-ai să fugi ca ultimul hoț. Dar, ai plecat, nici nu

Lupt pân\' la capăt și vreau să vă arăt că zbor fără să mor precum Icar și n-am să vă permit să mă zidiți de vie în vreo spurcată temelie ! Dușmanilor, mi-ați suge sângele de ați putea și

Astăzi vreau să cred că tot ce visăm se va împlini. Alergăm disperați după un gram de fericire fără să știm cum să alergăm. Pe noi nu ne-a învățat nimeni nici ce e fericirea... Parcă suntem ai

Mi-am pus într-o zi întrebări la care n-am găsit răspuns și care într-un jalnic mod mi s-au înfipt în carne,m-au pătruns, de-atunci nimic nu e la fel și totul pare complicat, oare de ce m-am