Despre fericire

Þigara se topește-n scrumieră lăsând în urmă norii grei de fum și mă gândesc cu groază că trec și anii mei și se fac scrum. Aș bate-n timp ca într-o ușă să se deschidă larg și să rămână dar, vezi, nu știu să caut ușa asta și, cine să îmi spună? Poate că mulți ar vrea să știe pe unde-i veșnicia sau poate mulți ar căuta în veșnicie doar lumina; sclipirea aceea de moment care-ti aduce fericirea, ce-ți dă motiv să prețuiești pe-acest pământ trăirea.