AMAlexandru Mărchidan
Verificat@alexandru-marchidan
Pitești
„Arta este o formă de rugăciune (Andrei Tarkowski)”
Născut pe 28.01.1983 STUDII: • Absolvent al Colegiului Liceal „Zinca Golescu” Pitești 1997-2001. • Absolvent al Facultății de Istorie, Filosofie, Jurnalism – Universitatea Pitești, secția Filozofie (2001-2005). • Absolvent al Facultății de Filosofie din București, masterat, secția Studii Europene (2005-2007). • Titlul de Doctor - Facultatea de Științe Politice, Filosofie…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Vă mulțumesc pentru comentarii și aprecieri!
Cu drag,
Alexandru
Cu drag,
Alexandru
Pe textul:
„Icoane" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextAșa cum se vede din textele postate, nu obișnuiesc să pun aceste puncte, pentru că în general ele fac un deserviciu, mascând o lipsă de imaginație. În plus, acest semn a devenit clișeu.
Aici, însă, nu am vrut să închid viața într-o definiție sau ceva asemănător, deși într-un poem orice autor are dreptul să spună cum vede viața sau ce înseamnă aceasta pentru el.
E adevărat, cititorul rămâne cu o anumită frustrare (din nou, nu obișnuiesc să îl las așa), dar în acest caz e ca și cum aș invita pe fiecare să pună ce dorește ori simte în locul acelor puncte; chiar și pentru un singur om, viața e prea cu de toate.
Pe de altă parte, trebuie să recunosc: nu știu care ar fi cea mai inspirată variantă pentru încheierea textului. Totuși, apropo de acel sentiment de frustrare trăit de cititor, tind să îți dau dreptate. Voi mai reflecta la acest aspect.
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Aici, însă, nu am vrut să închid viața într-o definiție sau ceva asemănător, deși într-un poem orice autor are dreptul să spună cum vede viața sau ce înseamnă aceasta pentru el.
E adevărat, cititorul rămâne cu o anumită frustrare (din nou, nu obișnuiesc să îl las așa), dar în acest caz e ca și cum aș invita pe fiecare să pună ce dorește ori simte în locul acelor puncte; chiar și pentru un singur om, viața e prea cu de toate.
Pe de altă parte, trebuie să recunosc: nu știu care ar fi cea mai inspirată variantă pentru încheierea textului. Totuși, apropo de acel sentiment de frustrare trăit de cititor, tind să îți dau dreptate. Voi mai reflecta la acest aspect.
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Pe textul:
„Ușa" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextDa, despre ambivalența timpului este în general vorba, pe care noi o surprindem (și de care suntem adesea surprinși) în tot felul de lucruri banale și de încercări. Rămâne totuși în seama noastră să găsim în toate un rost, sensul pozitiv, cheia oferită de tot ce ne întâmpină.
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Mulțumesc mult pentru lectură și comentariu!
Pe textul:
„Ușa" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextMulțumesc mult! Să fie!
Pe textul:
„Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând" de Alexandru Mărchidan
Recomandat0 suflu
ContextÎți mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase și pentru semnul de apreciere!
Datele despre volum le-am inclus de curând la începutul postării.
Cu recunoștință,
Alexandru
Datele despre volum le-am inclus de curând la începutul postării.
Cu recunoștință,
Alexandru
Pe textul:
„Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând" de Alexandru Mărchidan
Recomandat0 suflu
Context...sunt de apreciat și de reținut din marea literatură sapiențială a lumii, însă adevărata înțelepciune am aflat-o în gândirea patristică. Iar cine găsește izvorul cu apă curată, deși vede și observă multe feluri de ape, nu va mai pleca de lângă el.
Vă mulțumesc pentru semn!
Vă mulțumesc pentru semn!
Pe textul:
„Anticamera" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextDomnule Nicolae Negru,
Mă bucură mult și mă onorează cuvintele dumneavoastră!
Întotdeauna am crezut că un poem fără transcendență este sec, greoi și orb; e cumva ca un ciclop care și-a pierdut singurul ochi. Pe de altă parte, o anumită raportare la arhetipuri, la elementele perene, mi se pare necesară pentru ca un text să fie ancorat, să fie asemenea unui copac ce are rădăcini puternice, adânci, nu un trunchi de fațadă.
Cu stimă,
Alexandru
Mă bucură mult și mă onorează cuvintele dumneavoastră!
Întotdeauna am crezut că un poem fără transcendență este sec, greoi și orb; e cumva ca un ciclop care și-a pierdut singurul ochi. Pe de altă parte, o anumită raportare la arhetipuri, la elementele perene, mi se pare necesară pentru ca un text să fie ancorat, să fie asemenea unui copac ce are rădăcini puternice, adânci, nu un trunchi de fațadă.
Cu stimă,
Alexandru
Pe textul:
„În fiecare munte" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextSunt perfect de acord cu ceea ce scrieți! Aceasta este ceea ce spune textul și aceasta este ideea care a sta la baza apariției lui. În plus, câteva cuvinte din prima parte apasă asupra ideii că toate (fapte, cuvinte, gânduri) au efecte, toate lasă urme, chiar dacă au intrat în acel mare trecut. Altfel spus, nu totul e relativ. De aceea toate așteaptă „sentința zilei Z”.
Mulțumesc frumos pentru lectură și pentru atenția acordată!
Mulțumesc frumos pentru lectură și pentru atenția acordată!
Pe textul:
„Azi" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextEste și aceasta o interpretare interesantă a textului, chiar dacă eu am avut în vedere în special raportul dintre „Azi”, „Ieri” și „Mâine” în contextul schimbărilor pe care le trăim acum, când schimbarea devine (în mod periculos) o valoare în sine. Partea a doua a textului spune mai multe...
Vă mulțumesc pentru lectură și semn!
Vă mulțumesc pentru lectură și semn!
Pe textul:
„Azi" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextVă mulțumesc pentru pentru cuvintele frumoase!
În privința celor (cu adevărat) smeriți: aceștia vor încerca pe cât posibil să nu se trădeze, deși lumina nu poate sta totdeauna sub obroc. Ei vor fi descoperiți când va îngădui Dumnezeu. Probabil că sunt din ce în ce mai puțini, nu știu...
Toate cele bune!
În privința celor (cu adevărat) smeriți: aceștia vor încerca pe cât posibil să nu se trădeze, deși lumina nu poate sta totdeauna sub obroc. Ei vor fi descoperiți când va îngădui Dumnezeu. Probabil că sunt din ce în ce mai puțini, nu știu...
Toate cele bune!
Pe textul:
„Aceste pietre de foc pe care le îmbrățișezi" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextVă mulțumesc frumos pentru lectură, pentru cuvinte și pentru semnul de apreciere!
Cât despre misterul numeroaselor vizualizări într-un timp atât de scurt, chiar și pentru mine este o mirare. Probabil că peste 50 de ani va fi desecretizat și acest episod. Probabil că cineva, căruia îi plac unele dintre texte, le postează pe diverse rețele de socializare.
Oricum, adevărul va ieși cândva la suprafață și în această privință!
Cât despre misterul numeroaselor vizualizări într-un timp atât de scurt, chiar și pentru mine este o mirare. Probabil că peste 50 de ani va fi desecretizat și acest episod. Probabil că cineva, căruia îi plac unele dintre texte, le postează pe diverse rețele de socializare.
Oricum, adevărul va ieși cândva la suprafață și în această privință!
Pe textul:
„Rame și răni" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextEste un poem-alegorie ce surprinde în mod cu adevărat original raportul dintre viață și scriitură: cerneala inimii, a trăirii, are nevoie - pentru a fi așternută pe un suport - de un instrument, de pană, iar aceasta presupune deseori (dacă nu întotdeauna!) un dureros și sublim sacrificiu. Este dureros pentru că însăși viața trebuie frământată pentru a deveni poezie; este sublim pentru că așa se formează „tulnicul” prin care zărim „lumea de dincolo”. Iar inima (focul, apa și chiar suportul ultim al scrierii) este elementul permanent de legătură - interfața - între viață și scriitură. Inima bună face posibil ca însăși viața să devină operă - idealul oricărui „autor” care nu e doar un simplu scrib.
Simbolurile textului sunt multe, valențele - și mai multe.
O adevărată alchimie lirică privind viața și oglindirea ei în operă!
Sincere felicitări!
Simbolurile textului sunt multe, valențele - și mai multe.
O adevărată alchimie lirică privind viața și oglindirea ei în operă!
Sincere felicitări!
Pe textul:
„toate scoase dintr-o carte" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextNaturalețe și multă emoție mocnită în acest poem, fără zorzoane și fasoane. Poemul dumneavoastră cu titlu simplu și atât de familiar/l este precum o scrisoare ce ascunde printre litere părticele de jar. Felicitări!
Doamne-ajută!
Doamne-ajută!
Pe textul:
„Fetița mea" de Negru Nicolae
0 suflu
ContextAcesta este, în mare, mesajul.
A fi om înseamnă a fi peregrin - dintr-o veche vină...
Și cu nădejdea regăsirii păcii.
Vă mulțumesc pentru lectură și cuvinte!
A fi om înseamnă a fi peregrin - dintr-o veche vină...
Și cu nădejdea regăsirii păcii.
Vă mulțumesc pentru lectură și cuvinte!
Pe textul:
„Poemul nostru" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextÎn acest context e salvator ca fiecare să-și cizeleze discernământul referitor la realități pe care mai înainte le ignora.
Mulțumesc pentru semn!
Mulțumesc pentru semn!
Pe textul:
„Mâhnire" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextSigur, e vechea alternativă sănătoasă la ce se întâmplă.
Vă mulțumesc pentru semn!
Vă mulțumesc pentru semn!
Pe textul:
„Cronică de țară" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Contextvă mulțumesc pentru cuvintele frumoase! Moara este, într-adevăr, un simbol foarte generos și, chiar dacă sunt tentat să scriu despre valențele acestui simbol, preluate și transfigurate liric, totuși nu vreau să înlătur corola de minuni...
Pe textul:
„Moara lui Mărchidan" de Alexandru Mărchidan
Recomandat0 suflu
Contextfoarte mult că v-a plăcut poemul și vă mulțumesc pentru atenție și pentru semnele de apreciere. Mă onorează!
Cu recunoștință,
Alexandru
Cu recunoștință,
Alexandru
Pe textul:
„Moara lui Mărchidan" de Alexandru Mărchidan
Recomandat0 suflu
Contextși mai ales pentru cele spuse, vă mulțumesc foarte mult! Următoarele micropoeme nu se vor lăsa prea mult așteptate.
Cu gânduri frumoase,
Alexandru
Cu gânduri frumoase,
Alexandru
Pe textul:
„Poem" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextDomnule Teodor Dume, Iulia Eliza, vă mulțumesc foarte mult pentru semnele de apreciere și pentru răgazul de a vă opri asupra acestui tablou trasat din câteva cuvinte!
Cele bune!
Cele bune!
Pe textul:
„În timpul nostru" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
Context