Alexandru Gheție

un text concentrat, elia, cu multe sensuri. Îmi place acel \"mi-e frică de timp\", practic totul se învârte în jurul lui... \"pânza\" ar fi un soi de capcana în care se așteaptă prins \"adevărul pur\", firește, utopie... :)

alex

și mi-a fost de ajuns cititul pe seara asta...
\"iar când ajungi la
coaja lămâiei
simți cum parcă
noaptea se dezbracă
mai sus de pervaz\"
sună atât de firesc, de nou... mi-e greu să vorbesc despre. spun doar că poezia se face ghem aici în coaja de lamâie și așteaptă ușor, delicat, să înflorească în cititor.

alex

interesant mod de a privi către, de a intra efectiv în miezul lucrurilor...
\"iubirea noastră era o junglă,
cu liane și mlaștini și eu umblam\" - aici m-a atras acel \"și eu umblam\", cuvânt care mi se pare esențial, practic singura fărâmă de... speranță :).
poate că nu e un text de citit la un... cenaclu, e pur și simplu un balans între înăuntru și afară, apoi o detașare și lăsarea naturii șă ducă la final piesa aceasta veche, veche...
\"cupidonada\" pare o călătorie prin iubire, dar fără de un el, un drum nefiresc printr-o casă cu pat dublu de unul singur. poate în așteptarea săgeților :)

numai bine,
alex

p.s. - listen to
http://www.youtube.com/watch?v=0FC2ua02vfE&feature=BF&list=QL&index=9

aici ai reuși să duci discursul într-o zonă interesantă, a ființei care devine în trecere \"articol de partajare/ca într-un divorț/teatral\" - acest divorț teatral e sugestiv (chiar dacă eu cred că nu există divort ne-teatral, oamenii nu sunt sincei acolo, ci teatrali :)), pare o punte între oameni și... tu. faptul că se vorbește o singură limbă, a ta, mă duce cu gândul la... înțelegere, liniște, împăcare. mai trec,

numai bine,
alex

mulțumesc perntru trecere...
mă bucură mult aprecierile tale, modul în care ai pătruns în... apa textului :)

numai bine,
alex

recunosc, de ceea ce găsesc aici. pentru că nu este un text lucrat, finisat încă. iar sugestiile de aici sunt chiar utile... :)
- ce nu înțeleg e de ce trebuie să existe mereu un titirez care se învârte mereu între apa dulce și apa sărată. pesemne e vorba de o repulsie la țânțati ori bărci, ori poate la sulinițe materialiste și... dulci. oricum, mulțumesc, maestre, pentru interesul pe care-l dai în încercarea de a-i ajuta pe cei mici. și slabi. așa că voi intra din ce în ce mai rar pe agonia, lăsându-te pe tine să descoperi talente incredibile. pentru că în \"toiul carnavalului nu se vede cum luna este năpădită de melci\"...

- mulțumesc pentru sugestii, treceri, păreri tuturor.
- petre, mă voi gândi la strofa aceea, mă bucur că... transmite :)
- george, mulțumesc. îmi place că ai văzut un soi de meditație acolo...
- angela, frumos spus apa originară, cam pe acolo mă gândeam și eu. mulțumesc
- ștefan, mulțumesc pentru sugestii. am ținut cont de ele. cred totuși că într-un loc paralizat se poate mișca și moartea și dimineața. mai cred că la mare nu miroase neapărat a apă, la munte-neapărat a munte :). ți se pare că sunt amestecate prea multe mirosuri pentru simțurile tale? apă, tutun și stuf? mie nu.
- leo, mă bucură aprecierile tale. mai ales că toate textele pe care le-ai apreciat tu (în ceea ce mă privește, firește), au fost considerate și de alții, mai mari, mai mici - ok :). exact linia aceea dulceag melancolică am căutat-o aici. bucuros că nu deranjează.
- radu, de acord. repetiția este o obsesie a mea. ai dreptate și cu părțile diluate de aici. voi mai lucra. fain finalul tău. pesemne că îl voi folosi :). mulțumesc.
- anni, mulțumesc, mă bucur că ai trecut, simțit

numai bine,
alex

vă mulțumesc pentru treceri, sugestii
îmi sunt utile toate și voi încerca să țin cont de ele. aici nu cred că voi mai schimba, practic duritatea asta de limbaj nu poate fi... sugerată, să spunem decât prin duritate :). după părerea mea.
e doar un text, nu un experiment, o... defulare.
mă bucur să sunt secvențe care plac, sper să nu fi ucis cu totul ideea :), anca.
leo - nu cred că un text poate fi greșit. slab, da, firește. alice, e faină varianta ta. o să încerc a vorbi mai puțin. adâncul e în plus acolo, ai dreptate. uite că voi schimba ceva :). angela, cristina - mă bucură trecerile voastre. aici am riscat, așa e. ottilia, îmi place acel alex revoltat:). teo, raul, anni - mă bucur că a plăcut această nedragoste nepământească :).
silvia - mulțumesc pentru că ai văzut asta - \"scrii târfo, deși se citește iubito\". pentru mine contează. și pentru steluță, firește :)

numai bine,
alex

marga, anni, va multumesc pentru semne...
voi mai lucra aici, fireste si... va mai astept,

numai bine,
alex

la mulți ani și vouă...
voi mai lucra, voi mai peria aici :), dar să înceapă anul mai bine...

cu prietenie,
alex

anni, mulțumesc pentru semn
mai arunc o privire pe text, mai lucrez :)

un an nou mult mai fericit îți doresc,
alex

mulțumesc, liviu...
ai atins și tu... esențele de aici :)
sărbători frumoase să ai în continuare

numai bine,
alex

m-am regăsit cumva în textul ăsta, marga :). e drept, nu m-am gândit să fac poezie din urcușul și coborâșul treptelor, de aceea mi-a plăcut ideea, faptul că pleacă de la un fapt simplu și rescrie realitatea de zi cu zi. poate că aș fi insistat mai mult pe efectul acestor trepte/ uși/ yale, poate aș fi mers mai mult pe contrastul lumină/ întuneric, dar firește, ăsta ar fi un alt text :). Aici mi-a plăcut mai mult secvența asta:
\"la fiecare etaj trebuie să aprind lumina
eu urc greu e adevărat
nu revin asupra motivelor
dar la mine la bloc nu e lift
iar lumina are timer

deci trebuie să o aprind la fiecare etaj

în întuneric mi-e un pic frică
să nu sun din greșeală
să confund întrerupătoarele
pentru că noi la bloc toți respectăm legea tăcerii
nu sunăm, nu râcâim, nu scuipăm doamne ferește pe jos
dar mai ales nu scoatem nicio vorbă\"

mai trec,
alex

mă bucur că n-au dispărut poemele de pe site :)... poeme pe care le-am citit cu plăcere. Mă bucur și eu pentru acest volum cu titlu... dureros.

numai bine,
alex

typo: a carei, să se desfcă, întaia, daruirea, irefutabuil...
- da, am citit o serie de definiții metaforice faine, cerebrale, dar... lipsește ceva :). nu prea e poezie pe aici, imaginile sunt reci, un fel de adevăruri general valabile :), care sugerează, dar simt că sunt undeva departe de curgerea aia firească, naturală...
- ideea e bună, la fel imaginile, cred că dacă ai mai lucra aici, ar ieși ceva fain. plus că mi se pare prea bogat, prea plin. sunt aici versuri pentru 3 poezii :).
- sau se poate face o proză faină din cele trei grupaje ...
oricum, mi-au plăcut o serie de secvențe și... mai trec

alex

un fapt simplu, o relatare sinceră, directă. :) dar oare cui nu i s-a întâmpat? :)
privitul cerului e tare tare periculos în zilele astea. ba o mașină, ba un rahat. pe vremuri riscai doar să cazi într-o groapă, ceva. dar azi...
mă rog, eu consider că ultimele tale texte spun mai mult dacă ar fi citite împreună. dau mai bine ca... un soi de grupaj :)

numai bine,
alex

eugeniu, raul, liviu...
mă bucur că a plăcut exercițiul acesta...
să aveți sărbători fericite,

alex

că-mi place :)
\"el își reface viața de dinainte
ținându-și pentru câteva minute capul în mâini
cum îmi țin eu picioarele sub fund
până nu le mai simt
până nu-l mai simte\"

dinaintea crăciunului cu picioarele sub fund... așteptînd cu inima \"ca orezul în baie de aburi\". un titlu bun aici, limitele biografismului împinse până spre... margini :). poezie cu proză, spui :), mda, merge...

numai bine și... crăciun fericit
alex

mulțumesc, anca, pentru trecere...
mă voi gândi la ce mi-ai spus :). eu cred că e un mit, ăsta cu blondele :). mai treci...

alex

\"atunci când ninge soledad
fiecare fulg ce urcă în mine
devine cumva o inimă a ta\"
când am nevoie de o porție de imagini deosebite, trec pe aici :)
În fine, îmi place și aici cum reușești să ajungi la esențe. e un text mai dulceag, mai intim. dar lumea e o \"perdea de brațe întinse\", nu? și fulgii care urcă - o inimă... plăcut
aș spune - sunt peter pan cad în golul din pieptul tău...

alex

nu e un text rău, cristian, dar cred că unele prescurtăti de aici (facultă, de ex) nu aduc niciun plus. mai sunt unele împotmoliri, nu se citește chiar așa, dintr-o suflare... Îmi place ideea, sunt unele secvențe bune, ceea ce mă obligă să revin :)
\"aripile ruginesc în noroi
limba defragmentată se-mbracă-n rutină
frazele se împlinesc din propoziții
propozițiile din cuvinte
cuvintele se simplifică
devin o simplă reco
a privirii aruncate obsesiv pe fereastră\"

alex