Prea multul de orice sufocă,
iar prea puținul încet omoară
și-mi este greu să măsor
când și cât dau sau nu dau.
Ploaia sentimentelor fie
inundă catastrofal, fie
nu cade unde și când
Am ieșit ilegal din frontiera mea.
Merit pedeapsa să nu revin ce-am fost,
rămas pe bordura unui gând
și privesc de-alungul drumului
sprijinit de singurătate.
Am luat cu mine și
Mi-am adunat anii îmbogățiți
de risipa patimelor
să-ți fac cunună de stele
și o mică cetate în mine să-ți adăpostească
taina din comorile viselelor tale.
Ca un Don Quijote
încerc să
Acum știu că nu am greșit
că ți-am dat parola sufletului meu
unde mi-ai descoperit expoziția cu defecte,
tablouri cu fața la perete, le-ai răsucit,
le-ai cântărit urmele
Cuptorul verii și pentru o sticlă cu urme de suc
aruncată pe iarbă, lângă o bancă, pe aleea din parc.
Musca însetată se strecoară în sticlă, bea cât vrea,
zumzăie lovindu-se de sticla
În râul unei zile de vară,
zodia peștilor și-a ales zodia gemenilor
să se joace cu timpul stelelor lor,
fără să știe încotro va curge
și cât de adânc va fi universul râului
nelipsit de
Unele bolnave, schiloade, cam nebune,
toate cu metehne, după ce au bântuit prin lume,
au început să revină în memoria mea,
m-au regăsit, îmbătrânitele amintiri,
pentru că și amintirile
Întreabă-mirăspunsurile dacă pot
să picteze adevărul în stil academic,
suprarealist, sau în oricare alt stil,
pentru expoziția mea de cuvinte
cu vernisaj zilnic.
Ochii și urechile tale
Zburam liniștit pe un cer senin,
când un glonț de gând s-a refugiat
cu impact pervers în memorie
și m-am prăbușit în suflet
cu sheletul memoriei fracturat
în zona anilor cu nopți
FUMÃTOR
Mi-am stins țigara
pe ultima dorință de azi
rămasă de ieri
prin scrumul cu amintiri,
dar mai am țigări
și nu mă pot lăsa
de fumat dorințe.
Totuși, nu te
Ți-am auzit gândurile cum se furișau în urma mea
Fără să știi că și eu îți luasem urma,
Ca un câine credincios rătăcit de sufletul stăpân.
Ne-am regăsit la intrare-ieșire, apăsând aceeași
Îmi curg viața printre maluri
Strâmte și accidentate
Am vârtejuri, fac și valuri
Relief de societate
Cu praguri și cu cascade
Nevoit să car în mine
Bolovani, trunchiuri uscate,
Păcate,
Am pus la fiert niște cuvinte
în oala veche de vorbe
care seamănă cu o ticvă dezgropată.
Pe la 41,5 grade bolborosea,
sălta capacul și ieșeau strident
aburi de poezii
Am avut și eu o mamă
și-acu-i poză într-o ramă,
c-a plecat la Dumnezeu
să i-l dea pe tatăl meu,
să fie iar împreună
cum i-a sorocit în urmă
când erau flori în cunună
cu parfum de măr
Ard în lumânarea mea
Risipită dintr-o stea,
Pâlpâi noaptea să-mi văd visul,
Ziua cred că-i paradisul
Și-mi măresc flacăra-n mine
Să-mi ard inima-n suspine.
Și-am tot ars din an în an
Ca
Mi-a cântat o cucuvea
că-mi cunoaște taina mea
și-mi promite sus pe casă
că de n-o iau de mireasă
inima mi-o face cuib
din cheaguri și-un pic de plumb,
ochii știnși ca felinare
mi-i
Al doilea suflet al meu, ca și al tău,
Este în universul cu negroni, în loc de fotoni
Și el nu percepe lumina ca mine sau ca tine,
Pentru că lumina lui e neagră,
Așa că nu ne vedem decât în
Bucovina.Sat bătrân, printre dealuri, lângă o veche mânăstire.Seară de vară fierbinte.
Pe o buturugă lipită de gardul unei căsuțe, o bunică și doi nepoței, sub un măr,tăceau privind de-a lungul
Mă văd ca un semn de carte
La pagina douăzeci și șapte
Din romanul tău trăit
În care m-am nimerit
Să-ți fiu ca un personaj
Când stăpân, când doar un paj
Printre zilele cu soț
Când te pândesc
În matematică
A plus B egal X,
C minus D egal Y
și cine poate anticipa rezultatele
necunoscutelor combinate,
ascunse sau la vedere,
iertătoare sau acuzatoare,
din alfabetul vieții
Sub un măr înflorit
se agita un pui de mierlă câzut din cuib
și mama lui încerca să sperie o pisică
zburând razant peste capul ei.
Am ridicat puiul, l-am hrănit
cu câteva câteva gâze
care
Am încercat să fac un fel de inventar,
cui ar trebui să-i mulțumesc
și lista ar fi fără sfârșit.
Apoi, cui ar trebui să nu-i mulțumesc
și lista a rămas goală.
Dar cum să mulțumesc
fără
Două secunde au înțepat ochii minutului
aventurier pierdut prin pustiul gândului,
dar nimeni nu i-a auzit strigătul.
Dunele cu nisip mișcător
l-au îngropat în eternitate,
anonim, printre
S-a ofilit și floarea zilei,
orele petalelor s-au risipit.
Mi-a rămas doar parfumul tău
din ultimele minute
să păzească calmul înserării.
Câteva urme de bucurie
care se joacă în mintea