Poezie

despre amintiri

1 min lectură·5 iunie 2017

Mediu

Unele bolnave, schiloade, cam nebune,

toate cu metehne, după ce au bântuit prin lume,

au început să revină în memoria mea,

m-au regăsit, îmbătrânitele amintiri,

pentru că și amintirile îmbătrânesc

și-și pierd vlaga, dar trebuie să le țin

în azilul neuronilor, de nu mai au loc

altele, adunate din zilele trecute.

Nu le pot alunga, poate de milă,

mai ales că multe, multe altele

s-au rătăcit sau au murit

prin cimitirele înghesuite ale anilor,

sub crucea uitării, fără pomenire.

Câteva încă sunt frumoase

și mă plimb cu ele prin parcul memoriei,

pe unele chiar le prezint cunoscuților,

în ocazii, când timpul stă

liniștit între paranteze,

până când și ei le cheamă pe ale lor,

vesele sau triste, tinere sau ridate,

așa cum sunt sclavele amintiri

cumpărate de la piața vieții.

001.268

Alexandru Corneliu ENEA. “despre amintiri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14108330/despre-amintiri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.