Poezie
transformarea
1 min lectură·
Mediu
Am tot mai puține cuvinte pretențioase
să descriu acest spectacol hidos,
nici măcar nu am observat cum s-a
întâmplat
transformarea, cum am devenit acest mic monstru din vest,
de care mă rușinez în secret, mult prea târziu,
după ce am umillit pe cineva mai slab,
ce rost mai are contorsionismul meu moral
când rana celuilalt deja strălucește,
ce rost mai are conștientizarea actului
când poate nu mai am scăpare,
alegerile au fost făcute, nu mă mai pot preface.
Sunt acest organism peticit,
sunt cea rănită care rănește
mai departe doar ca să nu se simtă singură,
să nu sufere singură/
sunt o piñata umană-
loviți
pentru propria plăcere,
din mine vor cădea
bomboane și ciocolate pentru toți
-
recompense gustoase
pentru cruzime.
071.732
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandra Negru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandra Negru. “transformarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-negru/poezie/14169382/transformareaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GMDistincție acordată
e un text de actualitate și are sensibilitate. De cele mai multe ori involuția cotidiana ajunge și acolo unde nu își are locul. Curge foarte bine și are o concluzie de păstrat. Te felicit pentru acest text. Mi-a adus aminte de o discuție de la radio. Cred ca era joi după-amiază și era o discuție la radio despre o "vorbă românească" pe care nici eu nu o pot reproduce așa cum nu au putut nici ei "facerea de bine -"
0
MCîn cine știe ce conjunctură devenim un „mic monstru”, conștientizând căderea, e important ce facem după. Rămânem la acel nivel și ne vindem lumina, sau ne jupuim de umbră chiar de rămânem fără piele!
Alegerea ne aparține în totalitate! Interesantă scanare!
Alegerea ne aparține în totalitate! Interesantă scanare!
0
UPoezie cu două suflete? Unul real și celălalt ascuns. Dorit. Care pe care?
Nu pot să știu.
Altfel, o aparentă mărturisire cu o doză de masochism.
Sunt sigur că orice umilire încântă, oricâtă poezia s-ar pune peste momentul tău. Nu mai zic de celălalt!
Pare o introducere, fără străluciri și fără umbre. Un bilet. O crimă mărturisită.
Cool cool. cool.
Numai bine!
Octavian
Nu pot să știu.
Altfel, o aparentă mărturisire cu o doză de masochism.
Sunt sigur că orice umilire încântă, oricâtă poezia s-ar pune peste momentul tău. Nu mai zic de celălalt!
Pare o introducere, fără străluciri și fără umbre. Un bilet. O crimă mărturisită.
Cool cool. cool.
Numai bine!
Octavian
0
ANMultumesc pentru feedback, apreciez faptul ca poezie.ro a devenit atat de interactiv. :)
0
IGDistincție acordată
Monstrului dinspre Apus îi sunt de folos, monstrului dinspre Nord îi zbor spre ghețuri, monstrului dinspre Sud îi sunt Colos, monstrului dinspre Răsărit îi dau rău grețuri.
Felicitări pentru poemul buclucaș, Alexandra! E clar de stea, printr-o detașare de toate. E meteor poem, căci merge și mau departe.
Felicitări pentru poemul buclucaș, Alexandra! E clar de stea, printr-o detașare de toate. E meteor poem, căci merge și mau departe.
0
CȘDistincție acordată
un poem d emilioane, transmiți o stare inedită, dra și ”acest organism peticit,..”
Stea!
Stea!
0
vest- are sens de apus?
înțeleg că este un fel de spovedanie în timp real (ca atunci când îți spui “sunt gras, dar n-am ce face, îmi place ciocolata”)
către apusul vieții, dacă are norocul (?) să îmbătrânească, tot omul devine “peticit” și mai greu de suportat.
să îmbătrânim cu grijă!