Alexandra Ghenghea

cred ca esti un adevarat poet, fara exagerari, fara excese, sau doar putin, dar asta ne face oameni

multumesc, nica, pentru cuvinte si interpretare.vroiam sa spun, la inceput, ca ideea de a fi poet nu este data de nici o foramalitate si o intrebare care ma macina ar fi:daca un poet sa spunem contemporan,scrie dupa regulile romantismului, ar avea mai putin talent?desigur, ar fi depasit, dar ar fi dificil sa-l judecam...oricum ,la final, tema poeziei, s-a degradat, luand-o pe cai nepresupuse, dar a iesit mai bine asa.m-am gandit la o randuiala de ceruri suprapuse, o idee nici de departe noua, \"din contra\" vrand doar sa juxtapuna, sa coordoneze enumeratia de raiuri.dar, si de data asta am luat-o pe alt drum....care sa fie elixirul de a scrie bine?la fel, am juxtapus variantele, poate ca nu a iesit tocmai fericit.in afara de aripi, si dintii apar frecvent, bine, poate ca nu in toate poeziile puse pe site.dar eu cred ca aripile sunt mai degraba umane decat angelice. oricene ma poate contrazice, dar aripile ingerilor mei inseamna ceva de negasit...nici un poet nu le va gasi, caci atunci ar fi prea aproape de cer.si in aceasta randuiala, se mai poate cobora din cand in cand, dintr-un rai in altul, sau se poate surmonta.iti multumesc iarasi,

alexandra

imi pare rau pentru neintelegere

imi imaginez cum ar merge un om \"descult, prin ocean\".desigur, ar putea respira si doar in ocean ar putea trai.o imagine vizuala la care nu m-am gandit deloc.

veronica,
cred ca intr-adevar voi schimba acel vers, dar nu cred ca \"dar ce stiu eu?\" ar fi cel mai potrivit.oricum, iti multumesc pentru sugestie.m-am gandit sa vad daca ar merge.

adrian,
trebuie sa recunosc ca nu m-am gandit pana acum la asa ceva, dar cred ca ai dreptate.voi rescrie poezia

ok, in afara de ultimele doua versuri si \"de mereu vine cerul\" ce alte scapari ai mai descoperit?criticile sunt oricand binevenite.multumesc pentru trecere si cuvinte

nu stiu daca la asta te referi, dar homo sapiens nu este omul actual, ci homo sapiens sapiens este.informatia aceasta se gaseste in orice curs de antropologie.poate ca un detaliu nu schimba ideea poeziei

\"prea aproape de moarte/ca sa pot respira verde inalt\"!frumos spus, ca un sunet inalt de soprana.E ca suflul plin de suspine din fragmentul \"la donna e mobile\" din Rigolleto. Alternanta acestui \"verde inalt\" alaturi de moarte, care nu indica nici pe departe strafundul(in acest caz)ci acelasi suflu ce suspina ca in Rigolleto, cantat parca de undeva din rai, asemantor,de ce n-ar fi cu acel \"ultim concert in vid\" al ingerilor care \"vor deschide pianul\".

\"in sangele meu se ofilesc nuferii/mama\" e atat de profund.aceasta notiune de sange poate da nastere la atatea imagini, linii care cutreiera ascuzisurile oricarei lumi.oare cum e sa fii \"lumina suspendata\"?dincolo de absolut.

Multumesc pentru cuvinte si trecere.Dar nu ezita oricand sa fii carcotasa,e loc spre mai bine.

Multumesc, valeria, pentru cuvinte si trecere.Aveam nevoie de o astfel de confirmare, dar nu te feri de a-mi face si critici, care sunt oricand binevenite.Sper ca si pe viitor sa ai o impresie buna despre textele mele.

frumos:\"aripi de eucalipt\", \"caut in inima cerului\".

Gandul despre inexistenta l-am avut si eu.Cum arata o lume in care nu se exista, nu neaparat una in oglinda, ci a tuturor lucrurilor gandite sau negandite care se aleg neregulat si care pur si simplu nu exista.O poezie perfecta

Gandul la cum este este inexistenta l-am avut si eu.Cum poate fi lumea in care nu se exista, poate ca nu chiar o lume in oglinda, ci a tuturor lucrurilor gandite sau negandite care pur si simplu nu exista.O poezie perfecta.

putea fi o ghicitoare

Cred ca ar trebui sa fie... mai putin explicit.furie, vehementa, asta inteleg eu, dar fara nici o surpriza.

Nu am mai citit demult o poezie asa de perfect echilibrata.Este plina, intreaga precum un singur cuvant in care sunt concentrate sute de lumi.