Poezie
poet
1 min lectură·
Mediu
nici un curent literar nu te face bun,
căci raiul înseamnă o mie de locuri, nu-i așa?
e mai bun cel de sus, sau…din contră
cel mai aproape de pământ
când te trezești te lovești cu capul de el
și rămâi prins in cuvinte scurte
ce trăiesc nepătruns de albastru
si te ridici, iti miroase a lemn de tei
nu te prăbuși, cuvintele se vor rosti singure
dacă mănânc bucăți de mare
voi fi un poet mai bun?
poate nu a mai rămas
ei, o fărâmă de schelet
atunci, aș roade din soare
dacă aș găsi aripi de îngeri
mi le-aș spune la mâini
dar eu am dinți de fantome
știu: mi-i pun la sâni
să sperii cuvintele primului rai
024.188
0

mi le-aș spune la mâini\"... am remarcat aripa si pasarile, prezente aproape constant in textele tale. de aceasta data \"se intampla\" sa fie ingeri, albi, caci \"se intampla\" sa zici despre raiuri, ca posibilitatii ale devenirii. si nu poti fi decat alb cand nu te incadrezi.
\"nici un curent literar nu te face bun,
căci raiul înseamnă o mie de locuri, nu-i așa?\"... apartenenta - bine - bun - individualism, contemplarea a ceea ce esti dincolo de locul in care poti fi plasat (eu as fi renuntat la \"nu-i asa?\", caci deja are forta si incita acest inceput)
dar tu ai dinti de fantome. si intermediarul poate fi astfel. si cautarea prin refuzul acceptarii primei variante, cea mai accesibila, facila, a raiului.
ritualul cere ca instrumentul muscaturii eliberatoare sa fie asezat la san, unde poate fi crescut, chiar daca fantoma, asadar dupa trecere si nu prabusire.
eu as mai fi zis, asa mi-i felul, ma diluez in prea multe cuvinte...
pe scurt, mi-a placut, a miscat ceva in mine.
despre ce nu am inteles, la nivel de forma, fara a pretinde ca am deslusit ideea dinauntru:), este de ce \"din contra\" (creeaza impresia de redundanta) si \"ei, (...) , atunci\".
inchei, da, inchei, cu gandul speriata la primele si ultimele versuri. m-am intrebat, mi-am raspuns, nu stiu daca stiu. nu-i asa ca o sa te mai intrebi, macar pentru cuvintele acelea nepatruns de albastru?
prieteneste