liniște în vid

suna placut concertul in vid, acolo unde sunetele stau comprimate si zau ca toti o sa cantam la pianul acela candva..
depinde foarte mult cum invatam sa cantam la el ..

ionut

uneori acel pian se aude ca și cum am fi cântat încă de la naștere, partitura o știm fără să știm că o știm. mulțam.

poem de veghe. al decăderii din dreptul celor verzi, al umbrei-somn a morții lipsite de orice nuanță tragică. muzica vidului decorporalizează prin fluidizare. sfârțit de stare și început de cumințenie a pământului. uneori mă revoltă cumințenia ta, ela.

ai desprins câteva fire desfirând sensuri, bune percepții având, ca de fiece dată pe unde treci. am prins și eu îndemnul tău (fain spus, \"mă revoltă cumințenia ta\") să ies din cumințenia asta, da, am zăbovit prea mult în ea. mulțam

\"prea aproape de moarte/ca sa pot respira verde inalt\"!frumos spus, ca un sunet inalt de soprana.E ca suflul plin de suspine din fragmentul \"la donna e mobile\" din Rigolleto. Alternanta acestui \"verde inalt\" alaturi de moarte, care nu indica nici pe departe strafundul(in acest caz)ci acelasi suflu ce suspina ca in Rigolleto, cantat parca de undeva din rai, asemantor,de ce n-ar fi cu acel \"ultim concert in vid\" al ingerilor care \"vor deschide pianul\".

Târziu găsesc și acest sens, într-un altfel de verde cânt astăzi cumva mai aproape de spirala viață-moarte. Presimt și tac. Mulțumesc.