alex bâcu

Tunati si fulgerati din trei colturi ale lumii, aruncati de capriciile soartei la picioarele eiffelului inradacinat in asfaltul peticit de gume masticate, mari, se vorbira, mai se intalnira, doi

târcoleam străzile mangaliei în căutarea chivotului, ba nununu, unei chiuvete pentru ziua lui șerban i-aș fi botezat scurgerea soarbe zeamă țâmburușurile roșii pentru apă caldă - țâmburușuri

nu de putina vreme si nu de putine ori s-a dezbatut pe site problematica aparitiei unei reviste reprezentative pentru poezie.ro. amanuntele organizatorice s-au poticnit, dupa umila mea transatlantica

eu nu mă lupt cu morile de vânt, prefer în schimb să molestez sinoptic augmentat de un narcisism narcotic musonul exfoliându-mi nervul optic. eu nu mă lupt cu morile de apă, îmbălsămez

noi suntem est-vestul antropomorf iar ei doi sunt cardinalii magnetici cu thanatos jucam pe dezbracate cu eros pe zile numarate eu zic primul? .pas

ascute între firele de păr pumnalul din cremenea luminii și lustru olfactiv să-i fie transpirația pliurilor tale, magnolii de coral pulsând complicate capilare termale. zăpada pieptului

criticai aspru carentele mele la cantatul in struna insinuai un picior si o mana in pragul de sus al bulbilor rahidieni inversai tu ce inversai si ma pomeneam ofidian cu abilitati

ii voi scrie mosului craciun sa imi aduca si mie o urna sa iti reconstruiesc din mucuri de tigara scrum si bogdaproste o campanie efectiva impotriva fumatului sa renunti la obiceiul asta

nu ploaia îți bate în geam, femeie, sunt gândurile mele insipide furișate să te tragă cu ochiul, să îți învețe pe de rost repertoriul nocturn al pașilor desculți, ritmul funest al pieptului de

hop femeie developez filme cu 36 de pozitii contemporane si nu figurezi printre leucoplaste femeie viata este un cur de maimuta ne radem ca prostii dar tot simulam constipatiae ah, asta e

emulai dezechilibre pe granița valurilor femeie nocturnă în așteptarea refluxului pășind discret pe linia vieții - urna de bronz îți ruina fragila simetrie din cenușa caldă a trupului

parintele iti delimita lungul nasului, prea evazai intermitente predispozitii bisexuale si in plus exhibitionai o nefireasca abnegatie spre nebanuit petalele cu ma iubeste, nu ma iubeste lasau

și așa fisele de o mie sunt prea ușoare știi bine că nu mi-e somn așa că lasă-mă cu ochii deschiși să degust lumina și furnicile, ba chiar i-ai face un deserviciu soarelui dacă mi-ai întoarce

țineai morțiș să imortalizăm o ilustrată cu bill viola, să o expediem fără timbre unui dumnezeu post-restant să-i comunicăm lupta acerbă împotriva lui \"și așa mai departe\" includerea

militam pentru reconversia profesională a guguștiucilor - impostori legitimându-se cu penaj grena de colecție toamnă-iarnă aveau tendința inexplicabilă să se dea pui de cuci, îmi confiscau zboruri

eu nu sunt pasăre phoenix, din cenușa tinereții nu renaște decât cinismul, draga mea, eu țin cu lunetiștii trăgându-și sufletul prin țeavă, după treisprezece bătăi de inimi din pieptul tău de

muguri de cancer ghioceau pe spate pleznind timid prin pielea translucidă, lujeri ciclam descolăceau stingher umerii tăi albaștri de silfidă - fluturi astenici îți răvășeau polenul păstrat în

dimineata pierdeai acelasi tenis cu sireturi prazulii, argumentai dependenta de sotron si oricum astazi piciorul stang nu se simtea in apele lui, nu aveam chef de dovezi prin dormitor asa ca il

toamna, iti deschizi stagiunea cu simularea unor capricii indignate am uitat ca pe 17 e ziua ta si umblu iar ca zabaugu\' dupa flori de tei, de mar, de garofita sa impletesc nuieluse pentru

brusc, ma surprindeam glisand pe spiralatul tobogan al identitatii personale, asa cum mi se intampla de atatea ori in adolescenta, cand de sub umbra facila a zambetului varuit de spuma de ras

nu dom\'le, lasa-ma in pace cu prostiile tale, cum sa cred eu in burnita in frig sau lapovita si ninsoare cand explozii solare si-au facut abonamente trimestriale in gesticulatia