Poezie

spovedania căzutului în mreje

1 min lectură·14 noiembrie 2002

Mediu

ascute între firele de păr

pumnalul din cremenea luminii

și lustru olfactiv să-i fie

transpirația pliurilor tale,

magnolii de coral pulsând

complicate capilare termale.

zăpada pieptului arctic

semnalment al solstițiului hibernal,

să-i fie culcuș indulgent

capcanei laminate din straturile indecente

ale ectodermei.

voi veni negreșit,

haită flămândă amușinându-ți sânii pistruiați,

lingând lama cu încăpățânare,

indiferent la norme, sânge sau prescripții

până când, până când, până când

din mine va rămâne un singur lup,

din lup va rămâne un singur duh,

ifigenie glacială pe un altar vernal,

spovedindu-se tête-à-tête cu bătăile inimii

în confesionarul lăuntric al coastelor tale.

002.986

alex bâcu. “spovedania căzutului în mreje.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-bacu/poezie/30171/spovedania-cazutului-in-mreje

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.