Poezie
posmagul meu cel de toate zilele
1 min lectură·
Mediu
criticai aspru carentele mele la cantatul in struna
insinuai un picior si o mana in pragul de sus al bulbilor rahidieni
inversai tu ce inversai si ma pomeneam ofidian cu abilitati ambidextre
serpuind printre dune de nisip si sare in bucate
doar de dragul de a-mi inmuia inima
te deghizai in posmag, dar tot asteptam venirea ploii
asa leoarca cum erai vroiam sa te pun in legatura cu cerul gurii
amplul gest canibalic se disipa pe ultima suta de metri cand
perplex observam o prajina obsidiana habitandu-mi fosele nazale
refuzam contactul cu solul, talpilor mele le casunase pe gravitatea lunara de unde
stabileam periodice contacte telepatice in care cuvintele mele iti colcaiau in ureche
iti povesteam de blanuri de absint de paranoia
si de cartea celor o mie de platouri capitaliste
aprilie se detasa statistic in calendarul sinucigasilor
ti-as fi spus te iubesc insa aveam gura plina de tine
eucarist de notorietate locala ce-mi erai in noiembrie
aveai pretentia sa fii painea mea cea de toate zilele
dar ma amenintai cu verde mesentericus si cu statul in gat
cand vroiam sa te asortez cu o carafa de vin rosu-rosu-rosu
044283
0
\"critici, aspre carențe,
cântat în strună insinuai,
un picior și o mână
în bulbii rahidieni ... \"
... etc.
Ce te costă?
O fi poteca strâmtă,
carafa mai îngustă,
însă Calea e AUGUSTÃ!
și îți va fi \"de\'JDE\" stele!